Premium
Avocatul Poporului consideră că nu există temeiuri pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 113 din Legea nr. 51/1995 (actualizată în 2011) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Opinia Avocatului Poporului este exprimată ca răspuns la o petiție adresată, în acest sens, instituției. Totodată, Avocatul Poporului își menține punctul de vedere privind lipsa temeiurilor pentru sesizarea Curții Constituționale în legătură cu Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (I.C.C.J.) privind Recursul în interesul legii vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare. Instituția Avocatul Poporului își menține punctul de vedere și cu privire la lipsa calității în vederea efectuării unei cercetări față de Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.) 2004. Toate solicitările de mai sus au fost exprimate de către un cetățean care a sesizat Avocatul Poporului cu mai multe petiții, ultima datând din 5 octombrie 2016.
Liviu Dragnea intervine în scandalul momentului: lovitură grea pentru Cioloș și PNL
În privința solicitării petentului de a sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 113 din Legea nr. 51/1995 (actualizată în 2011) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Avocatul Poporului arată că dispozițiile art. 113 alin.(1) și alin.(2) din Legea sus-menționată au mai fost supuse controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 412/2013, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, reţinând, între altele, că, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Curtea a statuat că profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei, iar faptul că accesul la profesia de avocat este condiţionat de satisfacerea anumitor cerinţe nu poate fi privit ca o îngrădire a dreptului la muncă sau a alegerii libere a profesiei. Avocatul Poporului și-a exprimat opinia în Dosarul Curții Constituționale nr. 464D/2013, fiind reținută în Decizia nr. 412/2013. Instituția Avocatul Poporului a arătat, totodată, că interdicţia înfiinţării de barouri cu activitate paralelă cu cea a Uniunii Naţionale a Barourilor din România este necesară în societatea românească, având ca finalitate înfăptuirea justiţiei în condiţii de încredere a cetăţenilor în sistemul judiciar.
Udrea devoalează jocul 'SISTEMULUI': De aceea sunt toată ziua ba la DNA, ba la ÎCCJ
Față de solicitarea petentului privind sesizarea Curții Constituționale în vederea declarării neconstituționalității Deciziei I.C.C.J. nr. 15 din 21 septembrie 2015, Avocatul Poporului își menține punctul de vedere în care a arătat, între altele, că prin Decizia nr. 466/2013, Curtea Constituțională a statuat că nu are competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (I.C.C.J.) ca act jurisdicţional, dar se poate pronunţa asupra actului de reglementare primară, astfel cum a fost interpretat prin decizia acestei instanţe de judecată. Astfel, atunci când obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă însăşi decizia instanţei supreme (I.C.C.J.), iar nu o anumită interpretare dată unei norme juridice prin intermediul deciziei pronunţate cu prilejul soluţionării recursului în interesul legii, excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată este inadmisibilă, dat fiind faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă unui control de constituţionalitate. Potrivit art. 142 alin.(1) din Constituție, C.C.R. este garantul supremației Constituției, iar în acord cu jurisprudența sa, Curtea Constituțională este competentă să analizeze inclusiv deciziile în interesul legii pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă prin acestea s-ar da unui act normativ o interpretare susceptibilă de a intra în coliziune cu prevederile Constituţiei. Totodată, prin mai multe Decizii, Curtea Constituțională a a stabilit că prevederile art. 281 din vechiul Codul penal sunt constituționale, reținând că incriminarea şi sancţionarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activităţi, pentru care se cere o anumită pregătire şi, în consecinţă, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanţă deosebită, inclusiv viaţa şi integritatea fizică şi psihică ale persoanei, precum şi interesele patrimoniale ale acesteia. De altfel, în concepţia legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Asigurarea unei asistenţe juridice calificate este un deziderat al legii speciale, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta. Profesia de avocat, ca de altfel şi alte profesii reglementate de norme speciale, se poate exercita numai cu respectarea legii, şi nu împotriva ei.
Privitor la solicitarea petentului de efectuare a unei cercetări față de UNBR 2004, înființată prin sentință definitivă și irevocabilă, întrucât, prin admiterea recursului în interesul legii din 21 septembrie 2015 membrii baroului din care face parte sunt “hăituiți” prin instanțe și trimiși în judecată, Avocatul Poporului precizează că, față de decizia pronunțată de I.C.C.J., situația juridică a U.N.B.R. 2004 a fost clarificată.
