Premium
Principalul risc la adresa stabilității financiare din România sunt tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a pandemiei COVID-19 și crizei energetice, arată Raportul asupra stabilității fianciare al BNR publicat vineri.
Un risc sistemic nou este cel privind întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta este un risc de nivel ridicat și în creștere, informează Mediafax.
Alte două riscuri de nivel ridicat, dar cu perspective de menținere, sunt riscul privind incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al pandemiei COVID-19 și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.
Contextul macroeconomic intern rămâne dificil, arată documentul. Prelungirea crizei medicale și criza energetică mențin riscul privind tensiunile echilibrelor macroeconomice la un nivel sever.
Rata de creștere reală anuală a PIB observată în trimestrul doi (13,9 la sută) rezultatul continuării procesului de redresare a economiei pe fondul îmbunătățirii situației medicale, dar și al unui efect de bază substanțial asociat contracției puternice din trimestrul doi al anului 2020 odată cu declanșarea pandemiei COVID-19.
Evoluțiile sunt în linie cu cele la nivel regional. Principalele riscuri privind creșterea economică sunt reprezentate de parcursul campaniei de vaccinare (rata de vaccinare în România fiind în prezent printre cele mai mici din UE), modul de continuare a reformelor economice (inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea capacității de absorbție a fondurilor europene), precum și de accentuarea tensionării echilibrelor macroeconomice pe fondul crizei energetice.
