DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Bilanțul învestirii Guvernului Orban: Pe câte voturi se bazează PNL

Inquam Photos / George Calin
guvernul orban

Guvernul Orban va trebui ca mâine să treacă cel mai dificil examen de până acum - strângerea numărului de 233 de voturi necesare pentru a obține votul de încredere al Parlamentului. Potrivit Adevărul, liberalii au negociat la sânge cu parlamentari de la PSD şi de la ProRomânia, iar sursele spun că PNL s-ar baza pe aproximativ 238-239 de senatori şi deputaţi.

Adevărul:

Fie Guvernul Orban trece la mustaţă, fie votul va fi amânat până după alegerile prezidenţiale, scenariul dorit de PSD. Partidul lui Victor Ponta va înclina decisiv balanţa, exact la patru ani după tragedia de la Colectiv. Liberalii au negociat la sânge cu parlamentari de la PSD şi de la ProRomânia, încercând să adune cele 233 de voturi necesare instalării noului Executiv, susţin surse politice pentru Adevărul.
Liderul PNL Ludovic Orban are asigurate doar 225 de voturi, în condiţiile în care, pentru învestirea noului guvern, sunt necesare  minimum 233. De unde mai culege PNL încă cel puţin 8 voturi?  „În momentul de faţă, pe lângă cei 225 de parlamentari care sunt în grupurile care susţin învestirea Guvernului, cu care am semnat acorduri sau am stabilit înţelegeri, sunt încă 11 parlamentari cu care am discutat personal şi mi-au confirmat într-un procent destul de mare faptul că vor fi prezenţi la votul de învestire a Guvernului”, a afirmat Ludovic Orban. Surse politice au declarat pentru „Adevărul” că liberalii se bazează pe aproximativ 238-239 de senatori şi deputaţi, marja de trădare fiind oricum foarte strânsă. Chiar dacă Victor Ponta a anunţat că Pro România nu va vota Guvernul Orban, liberalii ar avea negociate în mod sigur patru voturi din partea aleşilor ProRomânia, însă ar mai putea primi susţinerea a încă doi sau trei parlamentari aflaţi în tabără lui Ponta, susţin surse politice pentru „Adevărul“.
De asemenea, PNL aşteaptă voturi şi de la câţiva social-democraţi, deşi Viorica Dăncilă le-a interzis aleşilor PSD să fie prezenţi în sală. Patru voturi ar putea obţine liberalii de la aleşii PSD, susţin surse politice pentru „Adevărul”. La acestea se mai adaugă şi voturile parlamentarilor PSD Cluj, trei la număr, aflaţi în război cu Liviu Alexa, liderul impus de Viorica Dăncilă în fruntea filialei judeţene, care şi-a jignit colegii în repetate rânduri. De asemenea, tot din zona PSD ar urma să vină încă două voturi: deputatul Remus Borza (care nu este membru de partid, dar activează în grupul parlamentar PSD) şi Sorin Bota, exclus din formaţiunea social-democrată după ce a votat la moţiunea de cenzură.
Negocieri mai sunt purtate şi cu parlamentarii neafiliaţi, cum e cazul foştilor deputaţi ai ALDE, Graţiela Gavrilescu, Marian Cucşa şi Alexandru Băişanu, foştii social-democraţi Mihăiţă Găină, Emanoil Savin şi Emanuel Bodnariu, sau foştii USR-işti Oana Bîzgan şi Adrian Dohotariu. Potrivit calculelor făcute de PNL, Guvernul Orban ar putea trece cu 235 de voturi, deci patru peste limita majorităţii. Liberalii au şi o estimare optimistă: 240 de voturi, în cazul în care toţi parlamentarii PSD şi ProRomânia cu care au negociat la bucată îşi respectă cuvântul şi votează alături de Opoziţie. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Poate nu ştiţi, dar peste o săptămână, pe 10 noiembrie 2019, suntem chemaţi/invitaţi să alegem preşedintele României pentru următorii 5 ani, în cea mai plictisitoare, anostă şi fără niciun pic de energie campanie electorală din 1990 încoace.
În urmă cu cinci ani, a avut loc una dintre cele mai tensionate campanii electorale, cu cel mai surprinzător rezultat final, în care Victor Ponta, liderul PSD şi dat câştigător sigur al alegerilor prezidenţiale până la ora 14 în turul doi, a pierdut în faţa lui Klaus Iohannis cu 1 milion de voturi, după ce a avut 1 milion de voturi în plus în primul tur.
Atunci şi acum, Klaus Iohannis trăieşte din aura de neamţ, un popor pe care românii îl respectă cel mai mult.
O dată ce Liviu Dragnea, cel mai autocratic lider al PSD, a fost băgat la puşcărie, viaţa politică nu a mai are nicio tensiune.
Dan Barna, ajuns din dosarele cu fonduri europene lider al USR, s-a trezit câştigător în alegerile europarlamentare şi contracandidat al lui Iohannis. A doua zi după ce Dragnea a fost trimis la puşcărie a început să scadă şi el, şi partidul pentru că, de când liderul PSD este tras de-o parte, nici el şi nici partidul nu mai ştiu ce să spună şi ce să facă.
Chiar dacă imaginile cu pisici atrag cel mai mult pe Facebook, asta nu înseamnă că şi aduc multe voturi.
Neavând un nou inamic, pentru că nu poţi să treci aşa de uşor de la Dragnea la Iohannis, liderii democraţi şi progresişti ai USR au început să se mănânce între ei. Şi nici nu au ajuns la guvernare.
Obiectivul Vioricăi Dăncilă, ajuns şef al PSD pentru că toţi marii bărbaţi ai partidului s-au dat la fund, este de a ajunge în turul doi pentru a da oxigen PSD-ului, care îşi linge rănile după europarlamentare şi moţiunea de cenzură.
Dacă Viorica Dăncilă intră în turul doi, PSD s-ar putea să ceară din nou guvernarea dacă PNL, cu premierul desemnat Ludivoc Orban, nu reuşeşte să obţină luni votul de învestitură.
Deci pentru Viorica Dăncilă este vital să intre în turul doi.
Iar dacă prezenţa la vot este sub 48%, acest lucru se va îndeplini.
Iar dacă în turul doi prezenţa la vot se menţine la acelaşi nivel, s-ar putea ca Iohannis să înceapă să-şi numere voturile, ca să vadă dacă este câştigător. (Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Două femei conduc în prezent destinele conservatorilor germani: Angela Merkel, în calitate de cancelară federală, și Annegret Kramp-Karrenbauer, ca președintă a CDU. În culise însă, apele sunt tot mai învolburate. O trupă de bărbați se pregătește de lupta pentru cancelaria federală. Și nu face economie de muniție. Vizată este mai ales șefa executivului de la Berlin.
Uniunea Creștin-Democrată a doamnei Merkel s-a clasat abia pe locul trei la alegerile regionale de duminică din landul Turingia, din fosta Germanie de Est. Partidul Stângii și AfD au obținut fiecare mai multe voturi decât CDU.
Annegret Kramp-Karrenbauer nu părea deloc fericită după acest scrutin. Ea a vorbit despre "o zi amară pentru CDU" și știe că rezultatul ar putea avea consecințe amare și pentru ea în calitate de președintă a CDU și posibilă urmașă a Angelei Merkel la cancelaria federală. Scaunul ei de șefă a CDU se clătina deja oricum dinaintea alegerilor din Turingia.
După ce Angela Merkel a anunțat că renunță la șefia CDU și că se va retrage din fruntea guvernului după expirarea actualului mandat în 2021, în CDU a izbucnit lupta pentru succesiune.
Candidata preferată de Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, a reușit să câștige la mustață șefia formațiunii la congresul creștin-democraților din decembrie 2018, dar este contestată la vârf. Contestatarii ei sunt de regulă și critici duri ai cancelarei Merkel.
Un pas la dreapta, vă rugăm
Nu puțini în partid o acuză pe Angela Merkel că a împins CDU spre stânga în cei 14 ani de mandat. Aceste voci critice doresc profilarea clară a CDU în direcția conservatoare și împotriva tot mai puternicei Alternative pentru Germania. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.