Papa Francisc va susţine luni, la Roma, tradiţionala binecuvântare "Urbi et Orbi", la o zi după slujba din Ajun de Crăciun în timpul căreia suveranul pontif i-a îndemnat pe cei 1,3 miliarde de catolici de pe planetă să dea dovadă de ospitalitate în faţa dramei migranţilor, informează AFP. Argentinianul Jorge Bergoglio, nepotul unor migranţi italieni, a făcut din soarta refugiaţilor una dintre temele fundamentale ale pontificatului său, pe care l-a început în urmă cu aproape cinci ani, conform Agerpres.
"Nimeni nu trebuie să simtă că nu ar avea un loc pe acest Pământ", a declarat papa Francisc în tradiţionala slujbă din Ajun de Crăciun, care a precedat al cincilea mesaj al său "Urbi et Orbi" ("Către oraş şi lume") pe care îl va transmite de Crăciun şi care are o tentă politică mai pronunţată.
În fiecare an, de Crăciun, papa susţine binecuvântarea "Urbi et Orbi" în Bazilica Sfântul Petru din Roma. Slujba din acest an va avea loc la ora locală 12.00 şi reprezintă una dintre cele mai sacre cuvântări din calendarul catolic. Binecuvântarea "Urbi et Orbi" va fi transmisă în acest an în direct, în streaming, pe canalul de Youtube al Vatican News şi de postul de televiziune catolic EWTN. "Urbi et Orbi" se traduce prin sintagma "Către oraş (Roma, n.r.) şi lume".
Termenul datează din epoca romană şi este utilizat de liderul Bisericii Catolice cu ocazia celor două cuvântări majore pe care le susţine în fiecare an - de Paşte şi de Crăciun. În timpul cuvântării "Urbi et Orbi", papa rosteşte un mesaj care se încheie cu urările religioase tradiţionale, pronunţate în mai multe limbi. Un alt moment spiritual major din Ajunul Crăciunului, slujba de la miezul nopţii organizată în Betleem, unde s-a născut Iisus potrivit Noului Testament, a fost afectat de tensiunile momentului.
Pierbattista Pizzaballa, un înalt demnitar catolic din Orientul Apropiat, care a susţinut această mesă, a lăudat curajul creştinilor, "preocupaţi şi poate îngroziţi de scăderea numărului lor" în această regiune afectată de conflicte. Făcând referire la fostul rege al Iudeei, el a criticat războaiele duse de "Irozii de astăzi, pentru a deveni mai mari, pentru a ocupa un teritoriu mai mare". În străvechiul Betleem, aflat pe teritoriul actual al Cisiordaniei, teritoriu palestinian ocupat de Israel, prelatul catolic s-a îndepărtat de discursul lui programat pentru a evoca decizia unilaterală anunţată de Donald Trump, pe 6 decembrie, de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală oficială a Israelului.
Decizia americană a fost urmată duminică de Guatemala - prima ţară din lume care a urmat exemplul Washingtonului -, al cărei preşedinte, Jimmy Morales, a anunţat că îşi va muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim. Bisericile tradiţionale şi-au exprimat deja dezaprobarea faţă de această iniţiativă. Însă Pierbattista Pizzaballa a insistat pe marginea acestui subiect. "Ierusalimul este un oraş al păcii, nu poate exista pace dacă un membru al comunităţii este exclus", a declarat el, reiterând principiul potrivit căruia Ierusalimul trebuie să fie un oraş pentru două popoare şi trei religii.
"Ierusalimul este mama noastră" şi dacă o mamă îşi pierde unul dintre copii, "ea nu poate găsi pacea, aşadar să ne rugăm pentru Ierusalim", a declarat prelatul în predica lui, pe care a susţinut-o în prezenţa preşedintelui palestinian Mahmud Abbas.
Decizia anunţată de Donald Trump a provocat manifestaţii aproape zilnice în teritoriile palestiniene şi a întristat sărbătoarea Crăciunului pentru creştinii palestinieni. În piaţa Mangeoire, atmosfera era una tristă, duminică, în pofida colindelor de Crăciun transmise prin difuzoare. Câteva sute de palestinieni şi turişti străini au sfidat vântul şi temperaturile scăzute şi s-au reunit pentru a asista la o defilare a unui detaşament de cercetaşi, organizată în apropiere de Biserica Naşterii Domnului, ridicată pe locul în care, potrivit legendei, Fecioara Maria l-a născut pe Iisus. Duminică seară, primele ploi consistente - aşteptate de mult timp în regiune - au întunecat şi mai mult atmosfera sărbătorii. "Este trist, oamenii ies foarte puţin din casele lor", a declarat pentru AFP Nahil Banoura, un palestinian de confesiune creştină.
Crăciunul a revenit la Mosul
Pentru palestinieni, creştini sau musulmani, recunoaşterea de către Washington a Ierusalimului în calitate de capitală a Israelului neagă identitatea arabă a Ierusalimului de Est, ocupat şi anexat de Israel, şi subminează aspiraţiile lor de a transforma în viitor acel loc într-o capitală a viitorului stat Palestina.
Într-un comunicat, preşedintele palestinian i-a îndemnat pe "creştinii din lumea întreagă să asculte (...) vocile creştilor din Ţara Sfântă, care resping categoric recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului".
La Khartoum, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că a discutat despre situaţia Ierusalimului cu papa Francisc. "Nu este o chestiune care îi vizează doar pe musulmani, ci şi pe creştini şi întreaga omenire", a adăugat el, îndemnând la noi demersuri oficiale după votul din Consiliul de Securitate din cadrul Adunării Generale a ONU.
În Siria şi în Irak, două ţări din care gruparea jihadistă State Islamic a fost alungată în 2017 din aproape toate teritoriile pe care le cucerise, minorităţile creştine au putut să reînnoade tradiţia sărbătorii Crăciunului. Aşa s-a întâmplat şi la Mosul, al doilea oraş ca mărime din Irak, din care organizaţia Stat Islamic a fost alungată în luna iulie. Deşi o mică parte din comunitatea creştină a revenit în oraş, colindele de Crăciun au răsunat din nou duminică în biserica Sfântul Pavel, ale cărei ziduri, vopsite în roşu şi alb, ascundeau parţial stigmatele războiului. Patriarhul caldeean Louis Raphael Sako i-a îndemnat pe zecile de credincioşi prezenţi la faţa locului să se roage "pentru pace şi stabilitate în Mosul, în Irak şi în lume".
În Siria, în celălalt fost bastion al Statului Islamic, Raqqa, recucerit în octombrie, comunitatea locală mai are puţin de aşteptat înainte de a regăsi spiritul Crăciunului: două biserici istorice au fost deminate, însă localnicii catolici nu au revenit încă în oraş.
În schimb, în Homs, comunitatea creştină a celebrat Crăciunul pentru prima dată după recâştigarea totală a oraşului de către regimul preşedintelui Bashar al-Assad şi după sfârşitul luptelor armate, prin recitaluri, o procesiune şi spectacole pentru copii.
Securitate întărită
În Damasc, străzile din cartierele majoritar creştine, precum Bab Touma, au fost decorate cu brazi miniaturali ornaţi cu paiete aurii şi argintii.
Situaţia creştinilor din Orient rămâne însă precară, precum în Egipt, unde copţii, care vor sărbători Crăciunul pe 6 ianuarie, sunt adeseori victime ale agresiunilor. Vineri, o biserică din sudul oraşului Cairo a fost atacată de sute de indivizi care au distrus mobilierul şi i-au agresat pe credincioşi, înainte de intervenţia forţelor de securitate, potrivit arhiepiscopului din Atfih. În Europa, unde ameninţarea jihadistă continuă să existe, aproape 100.000 de membri ai forţelor de securitate au fost mobilizaţi pentru zilele de duminică şi luni în Franţa cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în special în jurul siturilor turistice şi în proximitatea bisericilor.
Comentează