DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

BNR: Piaţa financiară internaţională rămâne o sursă de riscuri mărite la adresa evoluţiilor interne. Economia va creşte probabil mai alert în 2021

Agerpres
BNR

Piaţa financiară internaţională rămâne o sursă de riscuri mărite la adresa evoluţiilor interne, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 15 martie. Conducerea băncii centrale estimează totodată că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să crească treptat în acest an, iar economia va creşte probabil mai alert în 2021 decât s-a anticipat anterior, anunță news.ro.

Consiliul de administraţie al BNR a decis pe 15 martie în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%; totodată, a hotărât menţinerea la 0,75% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 1,75% a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

"S-a apreciat că piaţa financiară internaţională rămâne o sursă de riscuri mărite la adresa evoluţiilor interne, dar şi la nivel regional şi european, în contextul aşteptărilor inflaţioniste crescute ale investitorilor şi al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, de natură să prelungească actualele tensiuni sau să genereze noi episoade de scădere a apetitului global pentru risc, implicit să antreneze importante realocări de portofolii pe plan global, cu potenţial impact advers mai ales pe pieţele emergente", arată membrii Consiliului BNR.

Citește și: Marcel Ciolacu, despre alegerile prezidențiale din 2024: ‘De Ludovic Orban cred că nici mie, nici doamnei Gabriela Firea nu ne este frică să fim contracandidații dânsului’

Au fost semnalate şi ritmurile deosebit de alerte şi în accelerare ale expansiunii monetare din ultimele luni, corelate în principal cu execuţia bugetară şi dinamica utilizării fondurilor europene, precum şi saltul consemnat în 2020 de gradul de monetizare a economiei, exprimat de pondere a M3 în PIB, care a ajuns la 46,3%, un maxim istoric.

"În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au evidenţiat perspectiva vizibil modificată a inflaţiei, arătând că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să crească treptat în acest an până în proximitatea limitei de sus a intervalului ţintei, implicit să depăşească considerabil valoarea de 2,5% anticipată anterior pentru semestrul II 2021. Totodată, după previzibila corecţie descendentă amplă din debutul anului viitor, ea este aşteptată să urce din nou deasupra punctului central al ţintei şi să ajungă la finele orizontului prognozei la 2,8%, peste nivelul de 2,4% din proiecţia precedentă", arată BNR.

S-a observat că valorile mai înalte şi în creştere uşoară ale ratei inflaţiei din anul curent, dar şi ajustarea lor descendentă din debutul anului viitor, sunt atribuibile integral acţiunii factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă impactului tranzitoriu al scumpirii energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de profil, şi efectului său de bază dezinflaţionist ulterior. Influenţe semnificative, în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, provin şi din evoluţia probabilă a preţului combustibililor, precum şi din majorarea cotaţiilor internaţionale ale materiilor prime agro-alimentare, resimţite prioritar la nivelul inflaţiei de bază, consideră conducerea BNR.

Impactul inflaţionist al acestor factori ar putea fi însă mai intens şi mai de durată, inclusiv prin efectele lor indirecte, au subliniat membrii Consiliului, evocând ascensiunea pronunţată a preţului petrolului, dar mai ales tendinţa cvasi-generalizată de creştere a cotaţiilor internaţionale ale mărfurilor amorsată recent, potenţată de strangulări în lanţurile de producţie şi aprovizionare, cu impact asupra costurilor asociate.

În schimb, dinamica preţurilor importurilor se conturează pe termen scurt drept o sursă de influenţe inflaţioniste, contrar previziunilor anterioare, au remarcat membrii Consiliului. Mici efecte inflaţioniste tranzitorii vor veni probabil şi din creşterea abruptă a cererii de servicii odată cu ridicarea actualelor restricţii, eventual confruntată cu constrângeri pe partea ofertei, precum şi din perturbaţii persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare.

Sub impactul conjugat al factorilor fundamentali şi al celor pe partea ofertei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat este aşteptată să mai scadă uşor pe parcursul a câteva luni, dar să se oprească şi să se menţină ulterior în apropierea nivelului de 2,7%, vizibil deasupra valorilor anticipate anterior.

"Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că economia va creşte probabil mai alert în 2021 decât s-a anticipat anterior, datorită redresării ei mult peste aşteptări în trimestrul IV 2020, pentru ca în 2022 să revină la o dinamică mai temperată, în condiţiile unor ritmuri trimestriale care se intensifică din a doua parte a anului curent – pe fondul progresului vaccinării şi al relaxării măsurilor restrictive –, dar rămân inferioare celor din anii pre-pandemie. S-a observat că evoluţia face probabilă reinversarea poziţiei ciclice a economiei chiar din trimestrul III 2021, semnificativ mai devreme decât în proiecţia precedentă, dar şi o creştere ulterioară lentă a excedentului de cerere agregată", potrivit BNR.

Incertitudinile asociate noii perspective continuă însă să fie foarte ridicate, au convenit membrii Consiliului, evocând mersul pandemiei şi măsurile restrictive asociate – în condiţiile intensificării celui de-al treilea val pandemic –, precum şi dinamica vaccinării pe plan european, cu potenţiale efecte adverse asupra încrederii şi veniturilor populaţiei şi firmelor, dar şi asupra pieţei muncii, care s-ar putea deteriora suplimentar sub impactul diminuării/retragerii unor măsuri de sprijin guvernamental.

Citește și: CTP, ieșire furibundă la adresa susținătorilor medicului Flavia Groșan: ‘Cei care cred în rețeta dumnezeiască a Îngeresei, nu se duc la spital decât când încep să horcăie’

S-a arătat că perspectiva investiţiilor rămâne condiţionată şi de cererea de consum şi de cea externă, implicit de funcţionarea lanţurilor internaţionale de producţie, precum şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine – toate potenţial afectate mai sever de recrudescenţa pandemiei.

În acelaşi timp, s-a observat că accesarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, alături de sporirea absorbţiei şi eficienţei utilizării celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027 ar fi de natură să dinamizeze peste aşteptări investiţiile pe orizontul mai îndepărtat de timp. O astfel de perspectivă ar putea fi consolidată şi de eventuala relocare în România a unor capacităţi de producţie retrase de companii europene de pe alte continente, în contextul planurilor de scurtare a lanţurilor de producţie, condiţionată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilităţii cadrului legislativ şi al digitalizării economiei, au reiterat membrii Consiliului.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.