BNS respinge variantele pensionarilor pentru creșterea punctului de pensie: Stârnesc o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale

Blocul Național Sindical a luat act de soluțiile propuse de organizațiile de pensionari din România pentru a crește veniturile bugetului asigurărilor sociale astfel încât să fie posibilă majorarea pensiilor cu 40%, începând din septembrie 2020, porivit unui comunicat de presă.

Citește și: Darius Vâlcov a fost condamnat la 6 ani și 6 luni de închisoare cu executare .

Poziția integrală BNS:

„Am atras atenția, atât în 2017 (când puterea politică de la vremea respectivă a adoptat actul normativ prin care întreaga sarcină a finanțării sistemului de pensii a fost transferată salariatului), cât și în 2019 (atunci când a fost adoptată noua lege a pensiilor), asupra faptului că aceste măsuri hazardate și insuficient fundamentate nu fac decât să stârnească o categorie socială împotriva unei alte categorii sociale.

Cele 2 decizii politice luate în 2017 și 2019 ne-au adus azi în situația în care creșterea veniturilor din pensii se propune a fi realizată prin diminuarea veniturilor nete ale salariaților.

Am spus încă de atunci că se va intampla acest lucru, însă nu am vazut nici o reacție a organizațiilor pensionarilor atunci când salariații au devenit singurii contribuabuli la sistemul public de pensii,

Totodată, le reamintim organizațiilor pensionarilor că au participat la elaborarea noii legi a pensiilor. Au fost singurele structuri ale societății civile implicate în elaborarea unei legi care a fost promovată și adoptată fără evaluarea impactului bugetar. Am atras atunci atenția că un salt al pensiilor atât de mare, într-un singur an, este nesustenabil, în mod intenționat o astfel de creștere a fost plasată într-un an electoral.

Înțelegem necesitatea creșterii pensiilor, susținem o astfel de măsura, însă abordarea trebuie să fie una sustenabilă și suportată în mod echitabil la nivelul întregii societăți.

Nevoia de resurse pentru creșterea pensiilor nu se rezumă la nivelul unui singur an, o dată crescute pensiile acestea au nevoie de finanțare suficientă și în anii ulteriori.

Soluții pompieristice care să “cârpeasca” pe termen scurt o situație problematică pe termen lung nu sunt funcționale in acest caz, în special în contextul în care populația României îmbătrânește iar populația tânără alege tot mai des să migreze în afara țării, crescând astfel povara susținerii sistemului de securitate sociale pentru salariații rămași în piata muncii națională.

Pandemia a arătat cât de vulnerabile pot fi unele categorii sociale în situații de risc neacoperite de sistemul de securitate socială, indiferent că ne referim la lucrători aflați în altă formă de ocupare decât cea de angajat sau la forța de muncă activă ce lucrează sezonier sau nu în afara țării, fără nici un fel de asigurare socială. Situația în care accesul la anumite prestații se face în mod discriminatoriu, pentru unii condiționat de plata unei contribuții iar pentru alții prin efectul legii trebuie să înceteze.

În forma actuală de finanțare a sistemului public de pensii salariații nu pot singuri să susțină o creștere a pensiilor atât de generoasă, într-un singur an. Din punctul nostru de vedere soluțiile propuse de organizațiile pensionarilor nu pot susține pe termen lung o creștere a pensiilor cu 40% în acest an, pentru că:

- Reintroducerea plății contribuțiilor sociale pentru contractele part-time la nivelul salariului minim nu rezolvă nici pe departe problema. În 2018 când s-a aplicat această măsură bugetul asigurărilor sociale a închis anul cu un excedent de doar 240,5 ilioane lei (cu o subvenție asigurată de la bugetul de stat de 4,7 mld lei), mult prea puțin pentru a susține măsura de creștere a pensiilor cu 40%, mai ales că ulterior anului 2018 pensiile au mai crescut o data în 2019. Măsura propusă de organizațiile pensionarilor înseamnă în fapt o suprataxare a contractelor de muncă part-time, plecând de la premisa că toți cei ce lucrează în baza unui astfel de contract sunt în fapt infractori ce fraudează sistemul fiscal.

- Creșterea subvenției alocată de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul bugetului de asigurări sociale este o soluție deja utilizată în mod excesiv. La 30.06.2020 subvenția transferată de la bugetul de stat la bugetul de asigurări sociale a fost de 9,5 mld lei, însemnând 0,87% din PIB și respectiv 22,6% din totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale. Pentru a asigura resursele necesare creșterii pensiilor cu 40% subvenția acordată ar trebui să crească în 2021 la aprox 2% din PIB, adică aprox 6% din veniturile întregului buget public consolidat estimat pentru anul 2021, urmând ca cel puțin același nivel de subvenție să fie alocat pe termen lung.

- În ceea ce privește propunerea de prorogare a aplicării legii 411/2004 pentru anii 2020 și 2021 (transferul contribuțiilor la pilonul II de pensii) această măsură nu ajută sistemul public de pensii decât pe termen scurt, în plus este de natură să afecteze interesele salariaților ce contribuie la aceste fonduri, timp de doi an conturile personale nu vor fi alimentate, ca urmare costurile de administrare vor afecta direct resursele existente în conturile participanților la pilonul II. În concluzie: pensii mai mici pentru beneficiarii pilonului II.

- Suplimentarea resurselor bugetului asigurărilor sociale cu 5 mld lei, prin reducerea muncii la negru considerăm că este o utopie cel puțin pentru următorii ani. Pentru a obține 5 mld la bugetul asigurărilor sociale ar însemna ieșirea din zona informală a aprox 300 mii de locuri de muncă, cu un salariu egal cu salariul mediu brut pe economie, sau aprox 600 mii de locuri de muncă plătite cu salariul minim.

Din punctul nostru de vedere ar trebui ca reprezentanții tuturor părților implicate să găsească o cale de dialog, astfel încât să se identifice soluții pentru un grafic rezonabil de  creștere a pensiilor, fără însă ca această creștere să se translateze direct într-o reducere a veniturilor nete ale salariaților.

Este important ca acest demers să fie de această dată unul transparent, bazat pe evaluări judicioase și totodată construit plecând de la principiul unei asumări in comun a costurilor de finanțare a sistemului de securitate socială.

Având in vedere cele de mai sus, BNS respinge ferm orice intenție de creștere a poverii fiscale asupra veniturilor din muncă obținute de salariați”