Boicot şi conflict de interese: Jocuri periculoase în CSM, cu mize personale în desfiinţarea SIIJ

Procurori ascunși prin birouri să boicoteze ședințele plenului CSM, procurori care ridică copii din casă, procurori care exonerează colegi procurori în procese disciplinare. Aceasta este imaginea unei țări sub coduri roșii de vreme rea și vremuri grele. Urmând o logică simplă, care nu necesită foarte multe analize, se pare că unii membri ai CSM au găsit modalitatea de a scăpa de investigațiile SIIJ: desfiinţarea Secției. Inventivitate CSM-istă: ce nu există nu îmi poate face rău.

• CITEȘTE ȘI: Dovedit ştiinţific: Cea mai eficientă plantă în lupta împotriva cancerului

Şapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au boicotat şedinţa de luni a plenului, în care urma ca Adina Florea să fie validată în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Cei şapte au susţin că programarea ședinței nu s-a realizat luând în considerare disponibilitatea de participare a membrilor, în condiţiile în care aceştia erau, la ora şedinţei, în timpul programului de lucru şi chiar în clădirea CSM.

Adepţii boicotului din CSM au solicitat amânarea discutării tuturor aspectelor ce privesc activitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție la o dată ulterioară aprobării publicării rapoartelor Comisiei de la Veneția și ale GRECO. Printre cei şapte membri CSM care au refuzat să participe la şedinţă se numără şi procurorul Nicolae Solomon, vicepreşedinte al instituţiei. Acesta a participat, în perioada 17-21 iunie, la reuniunea plenară a GRECO, alături de Anca Jurma şi Oana Hăineală, contribuind la raportul care vizează România şi având chiar posibilitatea de a influenţa în mod subiectiv concluziile documentului. După doar trei zile, Solomon foloseşte raportul internaţional la care a contribuit pentru a-şi susţine o poziţie internă.

Dincolo de această incompatibilitate evidentă a procurorului Solomon, mult mai evident este conflictul de interese în care se află alţi doi membri ai CSM care au boicotat şedinţa plenului. Chiar în ziua boicotului, ÎCCJ trebuia să se pronunţe asupra cererii SIIJ de redeschidere a urmăririi penale în cazul judecătorului Bogdan Mateescu. În timp ce susţine desfiinţarea SIIJ, Mateescu este vizat de acuzaţii de complicitate la luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată şi cumpărare de influenţă în formă continuată. ÎCCJ a amânat decizia redeschiderii dosarului (clasat nelegal de DNA în 2018) pentru vineri, 28 iunie.

Tot în postura celui care luptă împotriva propriilor anchetatori este şi procurorul Cristian Ban. Aflat şi el în tabăra anti-SIIJ, Ban este vizat în două dosare penale la Secţia condusă până recent de Gheorghe Stan, ceea ce nu l-a împiedicat să se implice activ în deciziile de care depinde soarta SIIJ.

• CITEȘTE ȘI: Sfaturi vitale pe timp de vară: Ce trebuie să faci dacă te prinde furtuna afară

Din Secţia pentru procurori a CSM, doar Codruţ Olaru, fost şef DIICOT, nu s-a alăturat boicotului anti-SIIJ. Dacă politicienii sunt suspectaţi periodic că ar intenţiona să modifice legea în interes propriu sau că blochează anchete prin refuzul de a ridica imunitatea unor colegi, iată că modelul a prins şi la CSM, unde mizele personale perturbă funcţionarea unor instituţii.

Între timp, Comisia de la Veneţia a publicat raportul cu privire la OUG 7/2019 şi OUG 12/2019. În privinţa SIIJ, Comisia de le Veneţia are o serie de sugestii, cum ar fi stabilirea unor roluri egale ale secţiilor CSM în numirea procurorilor din cadrul Secţiei, clarificarea subordonării ierarhice şi găsirea unor soluţii pentru ca volumul mare de dosare de la SIIJ să nu ducă la blocaje în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Forul european nu se referă la desfiinţarea SIIJ.