Premium
Zeci de contestații în anulare, precum și alte căi extraordinare de atac au fost înregistrate în luna decembrie pe rolul Instanței supreme, urmare a deciziei Curții Constituționale din 7 noiembrie privind nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători, potrivit site-ului ÎCCJ, conform Mediafax.
Demersurile inițiate de Liviu Dragnea și Toni Greblă privind nelegala constituire a Completurilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție – primul având câștig de cauză la Curtea de Apel, al doilea în fața Curții Constituționale – au avut ecou în zeci de alte cauze penale.
În total, potrivit www.scj.ro, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost înregistrate, în luna decembrie, 33 de cauze având ca obiect contestația în anulare.
Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova și Adrian Severin au fost printre primii care au depus contestații în anulare având ca motiv principal nelegalitatea constituirii Completurilor de 5 judecători, care au pronunțat în cazul lor decizii de condamnare. Toți patru au obținut suspendarea executării pedepselor, după ce judecătorii au decis că aceste căi extraordinare de atac sunt admisibile în principiu.
Dăncilă vrea o nouă discuție cu Iohannis despre remaniere
Au urmat și alți inculpați condamnați în apel de unul dintre completurile de 5 judecători de la Instanța supremă, a căror componență nu a fost stabilită în totalitate prin tragere la sorți.
Este vorba despre Tudor Breazu, unul dintre apropiații Elenei Udrea, condamnat alături de aceasta în dosarul „Gala Bute ” la 3 ani de închisoare. În același dosar a avut câștig de cauză și fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja.
Horia Simu, omul de afaceri condamnat la 4 ani cu executare într-unul dintre dosarele Alinei Bica, a depus și el o contestație în anulare, urmat de fostul șef al ANAF, Șerban Pop.
Alte contestații în anulare pe rolul Completurilor de 5 judecători au mai fost depuse la ÎCCJ în luna decembrie de Marius Isăilă (fost senator condamnat definitiv la 5 ani și 4 luni), Ioana Vârsta (fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare), Constantin Niță (fost ministru al Energiei, condamnat la 4 ani de închisoare), Vadim Benyatov (4 ani și 6 luni în „Dosarul Privatizărilor Strategice”) și de fostul procuror doljean Marius Radu Vlădoianu (condamnat la 3 ani de închisoare pentru șantaj).
Potrivit Codului de Procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în mai multe cazuri, printre care și atunci „când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate” sau când „inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal”.
Pentru acest ultim motiv, contestația în anularea poate fi depusă oricând după decizia de condamnare, iar pentru celelalte motive prevăzute expres la art. 426 Cod Procedură penală calea de atac poate fi exercitată în zece zile de când „persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere”.
