Premium
Curtea de Apel București reia, miercuri, dezbaterile în cazul apelurilor din dosarul Colectiv, caz în care patronii localului, fostul primar al Sectorului 4 și actual primar al Sectorului 5, patronii firmei de artificii și artificierii au primit pedepse cu executare, pentru tragedia de la club.
Concret, primarul ales în Sectorul 5 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, este citat în calitatea sa de inculpat apelant, la fel ca si restul persoanelor care au atacat decizia judecătorului Mihai Bălănescu de la Tribunalul București din dosarul tragediei de la Club.
Cel de al doilea termen din procesul aflat în faza de apel vine la trei zile după scrutinul electoral local de duminică, când se pare că Piedone a obținut marea majoritate a voturilor alegătorilor.
Conform legii acesta nu este obligat să se prezinte la proces, pe numele său neexistând măsuri preventive stabilite de către instanța de judecată.
Pe parcursul întregului proces de la Tribunalul București Piedone a fost reprezentat de un avocat și a dat piept în piept cu victimele tragediei doar în ziua în care a fost audiat ca inculpat de către magistratul Bălănescu și când a fost audiat martorul său, Dan Cristian Popescu, la acea vreme viceprimar al Sectorului 2 al Capitalei.
Judecată amânată
Judecata în faza apelului în dosarul Colectiv a început în 18 septembrie cu o amânare pentru toate părțile, pentru ca acestea să își pregătească temeinic apărările.
Cu toate acestea instanța precaută a stabilit orarul termenelor pentru ca procesul să nu fie lungit nejustificat.
„Stabileşte următoarele termene de judecată: 30 Septembrie 2020, ora 1400, Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 16 Octombrie 2020 1400, Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 28 Octombrie 2020 1400 , Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 13 Noiembrie 2020 1400 Sala E68 – ,,Istrate Micescu” 25 Noiembrie 2020 1400 Sala E68 – ,,Istrate Micescu” Se vor cita părţile care nu au termen în cunoştinţă, prin agentul procedural al instanţei în situaţia în care domiciliază în Bucureşti şi prin intermediul poliţiei locale, potrivit art. 257 alin.(2) C.pr.pen.,dacă domiciliază în alte localităţi. Menţine delegaţiile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru apelanţii-intimaţi-inculpaţi, pe tot parcursul judecării cauzei. Dispune efectuarea de verificări în O.N.R.C. cu privire la situaţia apelantelor-intimate-inculpate S.C. COLECTIV CLUB S.R.L. şi S.C. GOLDEN IDEAS FIREWORKS ARTISTS S.R.L. Se vor efectua verificări cu privire la partea civilă Marvin Nicodemus pentru a se stabili dacă are calitatea de intimat-parte civilă sau apelant-parte civilă şi dispune modificarea calităţii sale în cazul în care există o eroare în citativ. Dispune emiterea unei adrese către Baroul Bucureşti pentru a desemna un alt avocat din oficiu pentru apelanta-intimată-inculpată Ifociu Aurelia având în vedere că avocatul desemnat are calitatea de avocat ales pentru altă parte, existând interese contrarii. Pronunţată în ?edin?ă publică, azi, 18 Septembrie 2020.”, se arată în încheierea judecătorilor din 18 septembrie.
Anterior, în 6 iunie judecătorii au primit dosarul și au respins o cerere a procurorilor prin care cereau un termen rapid de debut al dezbaterilor. Magistrații au arătat că au nevoie de timp suficient pentru studierea întregului dosar și ale volumelor sale de urmărire penală.
„REZOLUŢIE – 03.06.2020-Respinge cererea formulata de PÎCCJ – DNA, de preschimbare a termenului de judecată, raportat la necesitatea studierii dosarului de către completul de judecată”, se arată în fișa dosarului de pe Portalul instanțelor de judecată.
De ce sunt de vină
Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Daniela Niţă - patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.
Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.
În general, suma medie stabilită de prima instanţă pe care trebuie să o primească fiecare parte civilă este de 250.000 de euro, dar sunt părţi civile care vor încasa 500.000 euro. Cele mai mari sume stabilite ca daune morale şi materiale se ridică la 1.250.000 euro şi 4,2 milioane lei.
De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.
Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti susţinea că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
"Instanţa reţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, în raport cu un cadru legislativ care, chiar dacă nu era perfect, oferea instrumente previzibile/predictibile de evitare (a tragediei, n.r.).
Atitudinea subiectivă a inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii. Inculpaţii, deşi unii sunt educaţi în condiţiile unei societăţi în tranziţie, dar libere, democratice şi cu o carieră de antreprenor, au adoptat o atitudine de negare, 'invocând' pretinsa vinovăţie a altor coinculpaţi, a altor persoane, a unor autorităţi, a statului, dar şi calitatea legii. Este tipic pentru astfel de antreprenori, care atunci când se discută iniţierea/derularea unei afaceri, profitul sau reglementările salariale, solicită o intervenţie a statului cât mai mică prin debirocratizare, liberalizare, legiferare neexcesivă, să invoce brusc în cazul unor tragedii calitatea unor instituţii/politici publice", spunea magistratul.
Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.
Judecătorul a fost de acord și cu susinerile anchetatorilor de la Parchetul instanței supreme care notau în actul de trimitere în judecată că cei deferiți justiției "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015".
