Bulgaria este condamnată la CEDO pentru că a refuzat să schimbe în acte sexul unei persoane

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a condamnat Bulgaria la plata unei despăgubiri de 7.500 de euro unei femei transsexual. P.H. a dat în judecată statul bulgar din cauza refuzului instanței de a-i schimba sexul, numele și CNP-ul în acte. Potrivit CEDO, dreptul la autodeterminare a identității sexuale face parte din inviolabilitatea persoanei. Strasbourg face o distincție între sexul biologic și aspectul social al sexualității. Cu toate acestea, în decizie se subliniază că persoanele transgender trebuie să prezinte dovezi medicale suficient de convingătoare, anunță Sega citat de rador.

Transsexualitatea este încă prezentă ca boală psihiatrică în categoriile OMS. P.H. a intentat un proces pentru modificarea datelor în actele sale personale la Judecătoria din Gorna Oriahovița.

În februarie 2019, judecătorul Pavlina Toneva a permis o schimbare de gen pentru P.H. în certificatul ei de naștere din „bărbat” în „femeie”, precum și schimbarea CNP-ului și a tuturor celor trei nume ale persoanei. Cu toate acestea, această decizie a fost „abrogată” de către Judecătoria din Veliko Târnovo (actul celei de-a doua instanțe, în care raportorul de caz a fost judecătorul Iskra Penceva, nu a fost publicat în registrele instanțelor).

În cele din urmă, Curtea Supremă de Casație ia decizia. Judecătorii supremi Emil Tomov, Dragomir Dragnev și Genoveva Nikolaeva nu admit recursul. Din formularea lor rezultă că instanța din Veliko Târnovo consideră că identificarea de gen ca apartenență conștientă a unei persoane la celălalt sex biologic este irelevantă pentru înregistrarea civilă a cetățenilor bulgari și nu reprezintă un motiv de modificare a actelor de stare civilă.

„Conținutul juridic al conceptului de „gen” în dreptul bulgar este legat de apartenența la sexul biologic respectiv, care este determinat genetic și nu se modifică de la naștere până la decesul individului”, se arată în hotărârea instanței. "Interesul public impune stabilitate acestei mărci principale de identificare a persoanelor - sexul acestora. Prin urmare, schimbarea sexului care poate fi introdusă în actul de stare civilă trebuie să fie ireversibilă sau cel puţin suficient de stabilă şi obiectiv constatabilă", au adăugat cei trei judecători.

Potrivit deciziei acestora, pentru a schimba sexul în acte, schimbarea trebuie să se fi produs în mod obiectiv fără a necesita neapărat intervenție chirurgicală. "Cazul concret nu este de așa natură.

Este vorba despre un tânăr de 22 de ani. La această vârstă, dezvoltarea fizică și psihică a personalității nu este încă completă", spun judecătorii. Și se referă la o expertiză medicală în acest proces, potrivit căreia în organismul lui P.H. se stabilesc niveluri naturale ale hormonilor sexuali caracteristice unui bărbat de vârsta lui. A existat o oarecare feminizare, dar modificările din corp s-au datorat terapiei neprescrise și arbitrare și sunt reversibile, a menționat instanța.

Avocata Milena Dokova din echipa firmei de avocatură Ekimdzhiev și Asociații, care s-a ocupat de cazul lui P.H. la Strasbourg, a declarat pentru ziarul “Sega” că transsexualii suferă consecințe sociale grave – nu își găsesc un loc de muncă, nu pot să călătorească etc. În acest caz, clientul lor este împiedicat să aplice pentru o brigadă în străinătate.

Dokova a adăugat că Strasbourg a criticat abordarea instanțelor bulgare pentru că nu au investigat cazul lui P.H. și pentru că s-au pronunțat pe motive generale, incompatibile cu Convenția drepturilor omului. P.H. refuză să încheie acordul amiabil propus în cazul Bulgariei. Motivul este că numai dacă va exista o decizie de la Strasbourg, aceasta va putea cere redeschiderea procesului pentru schimbare de acte. Pe lângă despăgubirea pentru daune morale, statul trebuie să-i plătească lui P.H. 3.000 de euro pentru cheltuielile de judecată.

Strasbourg s-a pronunțat în așteptarea unei hotărâri interpretative a Curții Supreme cu privire la întrebarea dacă este permisă modificarea judiciară a datelor din actele de stare civilă a unei persoane transgender. Înainte de a se pronunța, Curtea Supremă a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ce înțelege prin „gen” legea fundamentală.