Premium
Într-un discurs la Cluj Napoca, Eduard Hellvig, directorul SRI, a susţinut că cetăţeanul este cel care trebuie să exercite control asupra Serviciului şi că este nevoie de mai multă transparenţă, informarea corectă fiind indispensabilă pentru democraţie. "A fost un discurs neobişnuit, care anunţă importante schimbări. Am putea să spunem chiar că Eduard Hellvig a decis să ofere un dar societăţii civile. Cu o singură condiţie. Ca darul să nu fie otrăvit", spune fostul senator Sorin Roşca Stănescu. Acesta adresează şi o serie de întrebări delicate pentru SRI, pornind de la această aparentă deschidere spre societatea civilă a lui Hellvig.
"Daca intr-adevar asistam la o prima miscare de deschidere sincera a Serviciului Roman de Informatii catre societatea civila, si nu doar la un prim rezultat al unei mini-revolutii in materie de comunicare, atunci, in viitorul apropiat, ar trebui sa privim, cu atentie, cativa indicatori.
De pilda, noul director al Serviciului Roman de Informatii ar trebui sa traga o linie de demarcatie intre ce a fost si ce va fi. Una dintre posibilitati, un punct al acestei linii, ar fi, de pilda, o carte alba. O carte alba a SRI care sa schimbe ceva din monotonia si lipsa de continut a obisnuitelor rapoarte anuale, prezentate Parlamentului si, intotdeauna, dar absolut intotdeauna, aplaudate fara niciun fel de observatie. Dintr-o asemenea carte alba am putea sa aflam, de pilda, fara ca prin aceasta sa fie tradat vreun secret de stat, cati teroristi si spioni adevarati sunt prinsi, intr-un an, in Romania. Cate actiuni violente de tip terorist sau de oricare alt tip, lezand siguranta nationala, au fost dejucate sau macar prevenite? De ce exista atat de multi securisti pe cap de locuitor, cu multi mai multi decat in orice tara a lumii si de ce si numarul de interceptari este de zeci de ori mai mare decat cel din Statele Unite, fara a mai pune la socoteala efectele Legii Big Brother, care se vor produce in viitor? Cati bani adevarati din banii publici sunt consumati de SRI pentru a apara un locuitor al statului? Cum se justifica proliferarea, de neimaginat, a societatilor acoperite? Cati bani aduc acestea, facand concurenta neloiala altor societati, institutiei pe care o conduce domnul Eduard Hellvig si ce procente incap in mainile unor afaceristi acoperiti? In ce masura justitia este camp tactic al SRI? Dar Parlamentul Romaniei? Dar Guvernul? Dar administratia locala? Dar presa? Dar sindicatele? Si daca exista sau nu vreo intentie de a fi retrasi acoperitii din zonele in care legea nu permite implantarea lor?
Eu sunt sigur ca domnul Eduard Hellving este sincer atunci cand face, de la Cluj, o mutare de deschidere fata de societatea civila. Poate ca ar merita, in acest sens, ca SRI sa organizeze, nu numai un speech al directorului sau, ci si o dezbatere in toata regula. Persoanele ca mine, de pilda, la o asemenea dezbatere, ar putea sa admita teza conform careia, in Romania, nu exista evenimente de tip terorist tocmai data fiind eficienta extraordinara a SRI. Per a contrario, s-ar putea spune ca daca ar exista multe asemenea evenimente, atunci SRI ar fi ineficace. Daca imbratisam logica de mai sus, in paranteza fie spus, ar trebui sa procedam la fel si atunci cand vorbim despre coruptia institutionalizata, care aduce atingere sigurantei nationale. Este valabila aceeasi logica, nu? Daca in ultimii zece ani coruptia a crescut si nu a scazut, nu putem, in acelasi timp, sa aplaudam exceptionala colaborare dintre SRI si DNA. Mentinand acelasi fir logic, am putea spune ca asistam neputinciosi la un esec de mari proportii. Dar sigur, aici, institutiile pot da vina una pe alta, suspendand, temporar, binomul.
Daca Serviciul Roman de Informatii nu ar controla statul si daca statul ar fi cel care ar controla Serviciul Roman de Informatii poate am primi raspuns si la o intrebare grea. De ce daca urmam modelul Statelor Unite am promovat Legea Big Brother? De ce? Pentru ca in Statele Unite, Parlamentul a respins-o. De ce, urmand acelasi exemplu, nu am putea face si noi in asa fel – ca partenerii nostri din SUA - incat membrii Comisiei de Supraveghere SRI sa fie capabili si sa aiba dreptul, prin lege, sa declanseze anchete ori de cate ori acest lucru este necesar?
Societatea civila din Romania este suficient de matura si gata sa colaboreze cu Serviciul Roman de Informatii. De pilda, sunt convins ca exista suficiente persoane din mediul academic care ar putea indeplini, cu brio, sarcini de conducere la nivelul diviziunilor Serviciului Roman de Informatii. Luandu-i locul lui Coldea si dronelor lui din SRI. In general, cred ca daca vom avea, acolo, la pupitrul de comanda, mai putini generali si mai multi intelectuali autentici, situatia s-ar imbunatatii. Si ar fi consumati mai putini bani din banii publici, cu efecte mai mari si cu fonfleuri mai putine. In asteptarea unor asemenea pasi, nu-mi ramane decat sa fiu optimist si sa-i urez succes domnului Eduard Hellvig", scrie SRS, într-un comentariu remis redacţiei stiripesurse.ro.
Vezi şi: ANUNȚUL șefului SRI: Vor fi schimbari importante in serviciu
