Premium
Deputaţii au adoptat pe articole, după aproape 13 ore de dezbateri, proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, votul final urmând să fie stabilit în viitoarea şedinţă a Biroului Permanent. În cursul serii de miercuri, deputaţii au adoptat un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit erori.
"După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii", se arată în amendamentul votat de 100 de deputaţi. Au votat împotrivă 20 de deputaţi şi trei s-au abţinut.
Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: "Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice". Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei respinsese această propunere în favoarea unui amendament formulat de UNJR şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit căruia statul 'are dreptul' de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.
Amendamentul modifică articolul 96 din Legea 303/2004. Primele 96 de articole au fost aprobate într-o şedinţă maraton, consacrată modificării Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. La finalul dezbaterilor, preşedintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiţiei, Florin Iordache, a declarat că acest amendament a rămas în forma propusă de iniţiator. "La articolul 96, care vizează răspunderea magistraţilor, a fost adoptată formula în care, atunci când se constată rea-credinţă sau gravă neglijenţă iar statul plăteşte despăgubiri, statul trebuie să se îndrepte apoi împotriva magistratului care cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă a produs acea eroare. Deci, din cele trei forme care existau 'statul se poate', aşa cum era reglementat, sau 'statul are dreptul', formularea care a fost astăzi adoptată, cu majoritate de voturi, este 'statul se îndreaptă'. Mai pe scurt, de aici încolo, atunci când legea va fi promulgată, atunci când statul va fi obligat la despăgubiri de către un cetăţean, statul este obligat să se îndrepte împotriva magistratului, judecător sau procuror, care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a produs acea eroare", a explicat Florin Iordache.
Potrivit acestuia, "lucrările au degenerat" şi nu a existat nicio dezbatere, "ci mai mult un scandal". "Dar ceea ce a contat şi este cel mai important mesaj din această lege - că atunci când această lege - Legea 303 - va fi promulgată, magistratul care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a greşit va plăti", a adăugat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor. El a susţinut că şedinţa a durat peste 12 ore "pentru că s-a încercat o anumită majoritate cu încălcarea Regulamentului". "Şi aici trebuie să fim mult mai fermi. Eu înţeleg jocul democratic, înţeleg că fiecare parlamentar are o anumită opţiune, dar trebuie să respectăm anumite reguli. (...) Modul în care s-a transmis, că se încearcă să se blocheze Parlamentul... dacă în Parlament nu avem o dezbatere, nu putem modifica legile, atunci unde? (...) Ori schimbăm regulamentul şi putem face dezbateri nesfârşite câte zile vrem, dar dacă avem nişte reguli stabilite clar prin regulament, cred că şi puterea şi opoziţia trebuie să le respecte. Ce facem cu legile următoare? (...) Nu întotdeauna minoritatea trebuie să fie mulţumită de votul care rezultă în urma majorităţii", a spus Iordache.
Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei se numără aceea că şeful statului nu poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflaţi în întreţinerea judecătorilor şi procurorilor vor beneficia de asistenţă medicală gratuită. Parlamentarii au mai decis că judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare şi beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite, conform Agerpres. Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat.
