Premium
Adevarul:
Liberalii s-au aflat de la bun început într-o enigmă strategică vizavi de candidatura pentru Primăria Capitalei. Bucureştiul venea după un val de proteste a unui segment de electorat sensibil şi care respinge orice formă de politician tradiţional, dar se vedea confruntându-se şi cu un PSD având un bazin electoral stabil. La toate acestea s-a adăugat Nicuşor Dan, care a făcut practic imposibilă curtarea „generaţiei #Colectiv“ de către PNL...
Candidatura lui Marian Munteanu n-a avut darul doar de a stârni controversă, ci este o candidatură care dă peste cap nişte bazine electorale bucureştene care păreau a fi echilibrate în privinţa alegerilor locale şi cu mici şanse de a pierde sau câştiga procente semnificative. Mişcarea liberalilor are repercursiuni importante asupra a doi adversari:
1. PSD are un contracandidat serios pentru o parte din bazinul său electoral.
Lucru rar întâlnit, social-democraţii se văd în situaţia de a se bate cu cineva pe un bazin electoral pe care îl considerau captiv şi pentru care nu aveau ca obiectiv decât mobilizarea lui în alegeri. Nu este exclus ca această candidatură a lui Marian Munteanu din partea PNL să oblige PSD la ajustări strategice, poate chiar la schimbarea candidatului. Pe lângă mişcarea liberalilor, o serie de alte întâmplări fac scenariul din ce în ce mai pesimist pentru PSD: candidatura lui Piedone în sectorul 4, candidatura lui Vanghelie în sectorul 5, pierderea lui Onţanu la sectorul 2, posibila pierdere a lui Robert Negoiţă la sectorul 3.
2. Traian Băsescu îşi vede limitat orizontul în cazul unei candidaturi.
După plecarea de la Cotroceni şi reapariţia în spaţiul public politic, Traian Băsescu a părut să se reorienteze către un electorat care vibrează la teme puţin abordate de către alţi competitori politici. Imigranţi, moschee, poziţia României vizavi de partenerii străini, au fost toate tot atâtea oportunităţi pentru Băsescu de a se aduce spre un tip de electorat nereprezentat. Profilul lui Marian Munteanu îi slăbeşte spaţiul de manevră lui Traian Băsescu pe acest bazin. În plus, ar avea de a face cu un prim contracandidat care ar avea calităţi oratorice asemănătoare, ne mai putând face astfel notă discordantă.
Nu în ultimul rând, candidatura lui Marian Munteanu din partea PNL lasă jocul deschis pentru orice tabără implicată în lupta de la Bucureşti şi resetează tot ce era înainte. PSD, Tăriceanu şi Băsescu sunt obligaţi să-şi adapteze strategia, iar Nicuşor Dan să-şi diversifice profilul. Cert este că ne aşteaptă o competiţie în care fragmentarea bazinelor electorale va face imposibilă anticiparea unui câştigător.
Ziarul Financiar:
Românii cumpără tot mai multe autoturisme Dacia la mâna a doua din Germania şi Franţa, pe măsură ce înmatriculările acestora au urcat cu 60% în primul trimestru, marca românească fiind pentru prima dată în top 15 importuri second-hand în primele trei luni ale acestui an.
Spre comparaţie, dacă în 2013 numai 3% din total înmatriculări maşini Dacia noi era reprezentat de importurile second-hand, în primul trimestru procentul a urcat la 11%.
La începutul anilor ‘90 românii cumpărau maşini Dacia 1310 din fosta RDG datorită preţului foarte mic al acestora, de numai 10 mărci germane, dar şi datorită faptului că acestea erau „maşini de export“ şi implicit erau mai bine verificate decât cele destinate pieţei locale. Acum cine cumpără Dacia din Germania o face pentru a obţine un preţ mai bun sau pentru că sunt întreţinute mai bine de proprietari.
„În România cei mai mulţi preferă cele mai ieftine soluţii când vine vorba de întreţinere sau nu fac deloc reviziile. La fel când vine vorba de combustibil, sunt unii care alimentează cu motorină pentru camion doar pentru a economisi, în timp ce în Germania maşinile sunt alimentate cu motorină de calitate“, spune Silviu S, un proprietar de Duster care a cumpărat maşina în 2012 din Germania, iar acum o vinde în România.
Anual în România sunt importate peste 220.000 de maşini second-hand, în timp ce numai 81.000 de autoturisme noi au fost înregistrate aunul trecut.
RFI:
Eurodeputaṭii ṣi-au dat în fine, joi 14 aprile la Strasbourg, acordul pentru ca datele personale ale pasagerilor aerieni sᾰ poatᾰ fi transmise de companiile aeriene autoritᾰṭilor naṭionale. Este vorba despre o mᾰsurᾰ de luptᾰ împotriva terorismului care vizeazᾰ zboruri din ṣi spre UE. Parlamentul European a blocat aceastᾰ mᾰsurᾰ din dorinṭa de a proteja viaṭa privatᾰ a pasagerilor.
Au fost necesare mai multe atentate teroriste pe teritoriul UE, soldate cu peste 170 de morṭi, pentru ca deputaṭii europeni sᾰ renunṭe la a mai pretinde cᾰ protejeazᾰ viaṭa privatᾰ a pasagerilor aerieni.
Directiva PNR (Passenger Name Record) trebuie aprobatᾰ acum ṣi de statele membre UE pentru a intra apoi în vigoare cât de repede.
Ea stipuleazᾰ necesitatea ca o companie aerianᾰ sᾰ furnizeze datele personale ale cᾰlᾰtorilor atunci când autoritᾰṭile unui stat membru UE îi cer sᾰ o facᾰ.
Este vorba despre identitatea cᾰlᾰtorilor, coordonatele lor bancare, tipul de mâncare ales pentru masa servitᾰ în avion (vegetarian sau fᾰrᾰ carne de porc, de exemplu), relaṭiile avute în ṭara de destinaṭie, etc.
Nu se va crea, aṣa cum se credea, un registru unic european al pasagerilor aerieni. Se va înlesni, însᾰ, comunicarea acestor date între diferitele registre PNR pe care 15 state ale UE le înfiinṭeazᾰ doar acum. Acest schimb de informaṭii nu are însᾰ un caracter obligatoriu.
Un text de compromis, prezentat Parlamentului European în decembrie 2015, a diluat cu mult propunerea iniṭialᾰ. Datele pasagerilor nu pot fi pᾰstrate în registru mai mult de cinci ani, iar deja dupᾰ ṣase luni unele menṭiuni pot dispᾰrea.
