România încheie şi anul 2025 cu una dintre cele mai mici rate de screening din Uniunea Europeană: accesul la prevenţie rămâne un lux în lipsa unor programe naţionale funcţionale, iar mii de români depind efectiv de iniţiative independente pentru a-şi verifica starea de sănătate. Acestea sunt concluziile ediţiei a XII-a a Caravanei medicale "Nu am făcut destul", organizate de Federaţia Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC), la Senat.
Federaţia Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC), organizator al caravanei, derulează un proiect prin care cadre medicale efectuează investigaţii medicale gratuite în comunităţile rurale, potrivit Agerpres.
Potrivit Eurostat 2025, citat de FABC, în România doar 6,2% dintre femeile eligibile se testează pentru cancerul de col uterin - cea mai mică rată din Europa. Sub 10% dintre femeile eligibile participă la screening pentru cancerul mamar, iar pentru cancerul colorectal rata de testare este de doar 3%.
"Aceste procente explică de ce România se află printre ţările cu cea mai ridicată mortalitate prin cancer din Uniunea Europeană. Diferenţele dintre urban şi rural adâncesc şi mai mult decalajele: aproximativ 45% dintre români trăiesc la sat, acolo unde serviciile medicale sunt rare, incomplete sau complet absente", atrage atenţia FABC.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, susţine că "pentru mii de români, caravanele medicale sunt singurul contact cu prevenţia".
"După 12 ani de caravane, vedem acelaşi lucru: oamenii vor prevenţie, dar prevenţia nu ajunge la ei. În 2025, România nu are încă programe naţionale funcţionale de screening, iar comunităţile rurale depind în continuare de eforturi independente. Tocmai de aceea spunem din nou "Nu am făcut'", a afirmat Cezar Irimia, joi, la masa rotundă organizată de FABC privind caravana de testări oncologice gratuite din mediul rural.
Potrivit acestuia, în comunităţile vizitate în 2025, datele colectate indică "amploarea problemei": 62% dintre femei nu şi-au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie (procent în scădere faţă de acum patru ani, când depăşea 70%), 24% nu au mai efectuat o investigaţie la sân în ultimii trei ani, 35% nu au făcut niciodată un test HPV sau Papanicolau, iar 93% dintre persoanele peste 50 de ani nu au efectuat niciodată un test FIT pentru cancerul colorectal.
"Nu este vorba despre lipsa interesului. Oamenii vin, se informează, pun întrebări şi revin la controale. Problema este accesul dificil, distanţa, costurile, lipsa transportului sau lipsa aparaturii ori a specialiştilor. În spitalele locale, acolo unde sistemul medical nu ajunge, trebuie să ajungă altfel de proiecte", a adăugat Irimia.
El a menţionat că România este "deficitară" la educaţie sanitară, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, şi a pledat pentru introducerea unei ore dedicate în programa şcolară.
Caravana a oferit acces gratuit la analize de sânge şi urină, ecografii mamare, consultaţii urologice cu ecografie, testări pentru sângerări oculte prin testul FIT, evaluări ale tensiunii, glicemiei, greutăţii şi chestionare de risc pentru boli cronice. Toate investigaţiile au fost realizate de medici specialişti, asistente şi voluntari, în parteneriat cu laboratoare medicale şi organizaţii de sănătate.
În cele 12 ediţii, Caravana medicală "Nu am făcut destul" a ajuns în 35 de judeţe, unde au fost testate peste 13.000 de persoane, a depistat peste 35 de cazuri de cancer şi a identificat mii de persoane care aveau nevoie de îngrijiri suplimentare sau de intervenţii medicale de urgenţă.
Comentează