DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Care sunt 'bombele cu ceas' pentru viitorul Guvern

Palatul Victoria

Partidele parlamentare negociază de mai bine de o lună de zile formarea unui nou Guvern. Până acum, discuțiile nu au dus la niciun rezultat. Indiferent dacă Guvernul va fi PNL+PSD, PNL+USR sau dacă va continua cu actualul cabinet interimar demis de Parlament, România s-a înscris pe o traiectorie care vizează reforme de amploare în domenii precum pensiile, salariile, taxele și impozitele, justiția.

Pentru a primi cale liberă să cheltuiască 29,2 miliarde de euro, România a elaborat un plan cu „reforme majore”.

Foaia de parcurs a țării noastre, pentru următorii 5 ani, a fost negociată cu oficialii europeni. România va fi monitorizată și dacă nu face reformele pentru care s-a angajat în scris, atunci nu va mai primi bani.

În total sunt 507 obiectiv asumate de țara noastră.

ȘTIRIPESURSE.RO vă prezintă o parte din „jaloanele” și „țintele” pe care România le are de realizat până la 31 decembrie 2026. Cu alte cuvinte, măsuri care vor trebui implementate indiferent de cine va guverna.

Plafonarea cheltuielilor cu pensiile

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) constată că „modificările aduse sistemului de pensii în ultimii ani au condus la o destabilizare bugetară” și că „sistemul se confruntă cu provocări legate de îmbătrânire și de durata scăzută a vieții profesionale”.

Cu alte cuvinte, în sutele de pagini ale documentului, ideea principală este că pensiile vor fi din ce în ce mai greu de plătit și că trebuie luate măsuri.

O măsură centrală este impunerea unui plafon: cheltuielile statului cu plata pensiilor nu pot depăși 9,4% din PIB. De asemenea, România s-a angajat să introducă „un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor”.

Mai mult, România va elabora o nouă lege privind sistemul public de pensii. Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată care „nu va permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor”.

Viitoarea lege:

- va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată

- va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață

- va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035

- va introduce stimulente pentru amânarea pensionării

Pensia specială nu trebuie să depășească salariul

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. De asemenea, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.

„Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții”.

Un alt principiu este că nicio pensie specială nu va depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.

Taxe și impozite

La capitolul finanțe, România s-a angajat „ca în perioada 2022-2026 să nu înregistreze abateri de la regulile naționale fiscal bugetare” și „să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice”.

Mai simplu spus, se strânge cureaua.

Angajamentul esențial în cadrul acestei reforme se referă la „evitarea extinderii cotelor reduse de TVA aplicate în prezent”. Astfel, o serie de domenii care ar putea fi încurajate printr-un TVA mai mic nu vor mai putea fi ajutate să se dezvolte în acest fel.

De asemenea, țara noastră va „renunța treptat la stimulentele fiscale excesive” și va trece la „eliminarea scutirilor şi a tratamentelor preferenţiale”. Asta înseamnă că facilități fiscale de care se bucură acum unele ramuri ale industriei vor trebui eliminate.

Documentul mai prevede „ajustări” la impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale.

Alte măsuri sunt:

- Revizuirea principiilor de impozitare a proprietății, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică)

- Reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor

- Eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări)

- Reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi

Salarizarea bugetarilor va fi regândită

Adoptarea și intrarea în vigoare a unei noi legi a salarizării unitare trebuie să aibă loc până la 30 iunie 2023.

Noua lege privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară) va stabili o metodologie unitară de calcul în scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit.

Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor se va baza pe:

- revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare;

- reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale;

- revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20 % din salariul de bază.

Un an la dispoziție pentru modificarea Codurilor Penale

Adoptarea și intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) până la 30 iunie 2023 este unul din angajamentele României la capitolul justiție.

De asemenea, clasa politică va trebui să treacă la adoptarea rea și intrarea în vigoare a modificării Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea alinierii acestora la Constituția României, în urma hotărârilor Curții Constituționale. Termenul limită este peste un an de zile: 31 decembrie 2022.

„Revizuirea codurilor de etică” pentru membrii Guvernului este o noutate la care s-a angajat România.

Astfel, noul set de reguli pentru miniștri va bifa următoarele puncte:

- va clarifica implicațiile pentru membrii Guvernului ale dispozițiilor actuale privind conflictele de interese, indiferent dacă un astfel de conflict ar putea fi evidențiat și de declarațiile de avere și interese;

- va extinde definiția dincolo de interesele financiare personale;

- va introduce o cerință de divulgare ad hoc în cazul în care poate apărea un conflict între anumite interese private ale unui membru al Guvernului și o chestiune aflată în discuție în cadrul procedurilor guvernamentale sau al altor activități legate de mandatul acestuia;

- va stabili un set solid de restricții privind cadourile, ospitalitatea, favorizarea și alte beneficii pentru membri și asigurarea faptului că viitorul sistem este înțeles și aplicabil în mod corespunzător;

- va introduce norme privind modul în care membrii Guvernului interacționează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ.

Taxe noi pentru proprietarii de autovehicule

România s-a angajat să reducă poluarea atmosferică prin trecerea de la autovehicule alimentate cu benzină și motorină la autovehicule alimentate electric.

Se va introduce, astfel, „un nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește””.

Ce înseamnă acest lucru?

Un pachet legislativ care va include:

1. Taxarea în funcție de distanță pentru vehiculele grele de marfă (camioane și altele)

2. Scheme de stimulare a reînnoirii parcului auto (în special autoturisme / autobuze / autocare), prin scheme de casare, combinate cu măsuri de taxe de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri.

„Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, în special pentru traficul greu, cu stimulente specifice pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, calendarul introducerii graduale a acestor taxe, categoriile de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, nivelul de poluare al vehiculelor de pasageri, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România”, se arată în PNRR.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.