Premium
Biserica Catolică și alte culte au celebrat, duminică, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. În total, peste 1,2 milioane de români, cei mai mulți de diferite etnii, rostesc, de duminică încoace, frumosul salut pascal ”Hristos a înviat!”.
Însă, ceea ce a uimit o parte a României, îndeosebi anumiți ”părerologi”, a fost ceea ce s-a întâmplat la Miercurea Ciuc, în ceea ce unii numesc ”Ținutul Secuiesc”. În inima Harghitei, mii de români, peste 3.500 după anumite numărători, cei mai mulți fiind secui, catolici de câteva sute de ani, au ieșit la obiceiul ”sfințirii bucatelor”. Evenimentul a avut loc pe platoul din faţa Palatului Administrativ din municipiu, iar pentru că a trebuit impusă distanțarea de 2 metri, au fost blocate și două bulevarde alăturate, iar oamenii, purtând coşuri în care se aflau bucate de Paşti, s-au aşezat în ordine, în formă de cruce, pe o distanță de circa 2 kilometri.
Imaginile sunt cu adevărat impresionante, nu-i așa?
Dar, harghitenii, înainte de a fi catolici sau secui, sunt români. Iată cum românii au respectat niște ordine în plină pandemie. Desigur, ”părerologii”, cărora nu le dăm numele, au împărțit, așa cum anticipam, bunul simț și l-au oferit pe tot românilor catolici din Miercurea Ciuc, spunând că ceilalți români, ortodocșii, nu sunt în stare de așa ceva.
Se cuvine a face mai multe precizări, dincolo de cea de mai sus, și anume că cei din Miercurea Ciuc sunt tot români și ei. Ceea ce s-a întâmplat la Miercurea Ciuc nu este o premieră. Ea este doar pentru ”părerologii” anti-ortodocși. Obiceiul sfințirii bucatelor pe platoul din fața Palatul Administrativ are loc din 2001, când episcopul Tamas Jozsef a decis să recurgă la acest loc întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare. În plus, tradiţia sfinţirii bucatelor sub cerul liber este una extrem de iubită, care adună comunitatea împreună. Așadar, din 2001, secuii catolici români, și nu doar ei, se tot adună, încolonați, tot cu o oarecare distanțare, în centrul municipiului Miercurea Ciuc în ultimele două decenii.
Apoi, obiceiul ”sfințirii bucatelor” nu are loc doar la Miercurea Ciuc, ci și în alte sute de localități. Ați văzut imagini de acolo? Ați văzut imagini cu românii catolici care să respecte distanțarea ca la Miercurea Ciuc? Nu, nu ați văzut, pentru că asta este ceva stabilit doar pentru comunitatea catolică din municipiul harghitean. Așadar, nu ține nici de religie, nici de etnie, nici de bun simț. Este un obicei pe care ei, românii catolici, au ales să îl păstreze și promoveze în acest fel.
Cât de mult bun simț și cât este control în ceea ce se întâmplă la Miercurea Ciuc? Noi, cei care avem peste 40 de ani, am prins și ceva din comunism încât să mai ținem minte. Iar, cei care nu am prins, avem imagini de atunci sau putem privi ceea ce se întâmplă în China sau Coreea de Nord. Acolo vedem același tip de adunare, cu distanțare, totul la fel. Dar, dacă atunci când vedem astfel de imagini și știm că sunt din cele două țări comuniste le punem o etichetă de ”comuniști”, nu la fel facem și în cazul imaginilor de la Miercurea Ciuc. Desigur, sunt mai multe diferențe, dar parcă au ceva comun, nu-i așa?
Acest ceremonial a devenit un simbol al Sărbătorilor Pascale catolice de la Miercurea Ciuc. Dar, numai pentru Miercurea Ciuc! Iar bun simț au și ceilalți catolici care sărbătoresc Paștele înaintea ortodocșilor, însă ei nu se adună, încolonați, prin centrul localităților. Ritualul pe care îl vedem, unii în premieră, la Miercurea Ciuc, era ţinut şi înainte de 1989, dar atunci oamenii se adunau în apropierea lăcaşurilor de cult.
Iată, de exemplu, același municipiu, tot platoul din fața Palatului Administrativ, dar în 2016
”Părelologii” cu prea puține cunoștințe civice și religioase au simțit că este rost de ceva like-uri și au decis să împartă, cum spunem, ceva ce nu este de împărțit. Fără să își dea seama, după ce au decis ei ce este bine și ce este nu, L-au împărțit pe Hristos doar catolicilor din Miercurea Ciuc. Ceilalți catolici, sau unitarieni, sau reformați, sau protestanți nu Îl pot avea, conform ”părerologilor” pentru că nu stau încolonați în stil comunist, cum zic unii, ca să își sfințească bucatele. Iar, apoi au vorbit despre ortodocși, cei care nu vor nici ei să stea încolonați la diferite ceremoniale religioase.
Să le mai spunem ”părerologilor” și că la finalul liturghiei, preoţii le-au adresat credincioşilor tradiţionalele urări de Paşti, iar la final a fost intonat imnul Ungariei şi cel secuiesc? Lipsește ceva? Da, vă spun eu, imnul României. El nu s-a intonat.
Aici am putea să punem imagini, de exemplu, de la cel mai mare pelerinaj religios din România, cel de la Iași, de Sfânta Cuvioasă Parascheva. Sau, de la Maramureș, Timișoara, București sau alte orașe, unde românii, de data asta ortodocși, stau și ei, tot din bun simț, distanțați, la slujbele lor.
Desigur, am putea arăta și imagini cu catolicii care se înghesuie și ei la moaște sau ca să îl salute pe papa Francisc, așa cum fac și românii ortodocși când merg la aceleași ceremoniale religioase sau când îl văd pe Preafericitul Patriarh Daniel sau un alt ierarh. Dar, cui ajută? De ce să împarți credincioșii în buni și răi, să produci un val de ură între ortodocși și catolici? De ce să ai această misiune? Răspunsul este acesta: din lipsă de bun simț, din analfabetism religios și din cauza unor majore carențe profesionale.
