Preşedintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, afirmă că tragedia de la Colectiv a arătat dureros cât de nepregătit este sistemul sanitar pentru un numâr mare, în acelaşi timp, de pacienţi critici cu arsuri, remarcând că în continuare lipsesc centrele specializate şi că, în continuare, în cazurile de mari arşi,” timpul înseamnă viaţă - dar timpul se pierde între hârtii, transferuri, paturi libere, căutarea de soluţii pe moment pentru cazuri specifice”.
”Se împlinesc 10 ani de la tragedia Colectiv. 10 ani în care am văzut şi încercări şi lucruri ce s-au mai schimbat în abordarea Pacientului Mare Ars şi sper ca, în perioada următoare, să marcăm şi funcţionarea Centrului de Mari Arşi de la Timişoara. Dar, din păcate, la 10 ani de la tragedia de la Colectiv, încă nu avem funcţionale Centre de Mari Arşi - realitatea acestui moment - iar sistemul medical românesc trimite pacienţii mari arşi în străinătate - bine că facem acest lucru pentru a salva viaţa acestor pacienţi şi a le oferi îngrijiri în standarde”, scrie pe Facebook Poiană, care, din decembrie 2015, a deţinut conducerea Colegiului Medicilor Bucureşti, ulterior preluând conducerea Colegiului Medicilor la nivel naţional, potrivit news.ro.
Ea remarcă faptul că tragedia de la Colectiv a arătat dureros cât de nepregătit este sistemul sanitar pentru un numâr mare, în acelaşi timp, de pacienţi critici cu arsuri.
”În continuare, lipsesc centrele specializate - o infrastructură vitală în gestionarea unui pacient mare ars. Cu siguranţă, mai avem de îmbunătăţit îngrijirea marelui ars, dar fără o infrastructură adecvată lucrurile nu se pot schimba. În continuare, în cazurile de mari arşi, timpul înseamnă viaţă - dar timpul se pierde între hârtii, transferuri, paturi libere, căutarea de soluţii pe moment pentru cazuri specifice. Şi, de multe ori, aceste lucruri se fac cu eforturile medicilor, ale aparţinătorilor pacienţilor arşi sau ale reprezentanţilor societăţii civile, dar am văzut - si este bine - şi ale autorităţilor„, scrie Cătălina Poiană.
Investiţii reale şi de un plan naţional
Ea afirmă că şi pacienţii, şi medicii, au nevoie de investiţii reale şi de un plan naţional coerent realizat, punând la aceeaşi masă toţi coordonatorii şi reprezentanţii centrelor de arsuri din ţară pentru o abordare optimă şi modernă în tratamentul marilor arşi.
”Este nevoie de o abordare susţinută de toate partidele parlamentare, cel puţin eu NU îmi doresc ca fiecare să arate la celălalt de ce, la 10 ani, suntem încă aici. Suntem încă aici astăzi, dar hai acum…să începem o abordare, plecând de la date, de la analize şi costuri până la a deschide linii de colaborare cu centrele de mari arşi de la nivel european pentru schimburi de experienţă, care să ne ajute să îmbunătăţim ce facem astăzi”, consideră preşedintele Colegiului Medicilor.
Ea subliniază că 10 ani nu trebuie să fie doar un moment de comemorare, ci şi un moment pentru responsabilitate, pentru ca pacienţii sau familiile să nu mai treacă prin ce au trăit cei de la Colectiv, prin ce a simţit întreaga societate.
”Ştiu că atunci mulţi dintre colegii medici, oamenii implicaţi la acel moment, au făcut tot ce s-a putut, dar consider că au fost şi lucruri unde nu eram pregatitiţi, unde nu aveam „de toate”. Îmi doresc sincer să învăţăm din greşeli, să nu le mai repetăm. Să recunoaştem unde sunt probleme şi să vedem dacă şi cum se pot rezolva. Medicii au datoria să vorbească, să prezinte situaţii pe care ei nu le pot gestiona din calitatea de medic”, declară Cătălina Poiană.
Ea precizează, însă, că trebuie să recunoaştem şi lucrurile bune care s-au mai făcut şi se fac pe subiectul marilor arşi.
”Înţeleg din spaţiul public şi din diverse declaraţii şi sper sincer ca centrul de mari arşi de la Timişoara să se deschidă cât mai curând - lucrările sunt avansate - să sperăm că sistemul de sănătate va avea la sfârşitul acestui an funcţional acest Centru de Mari Arşi de la Timişoara, iar la anul Centrul de Mari Arşi de la Târgu Mureş şi Centrul de arşi gravi pediatrie de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” - lucrări demarate în ultimii ani.
Personal, sunt de părere că mai avem nevoie şi de o dezvoltare a resursei umane în specialitatea de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă”, conchide medicul, precizând că, la nivelul CMR, sunt înregistraţi puţin peste 600 de medici primari şi specialişti în această specialitate.
Comentează