Premium
Uniunea Europeană nu a reușit să convină în grabă ce va intra în noul pachet de sancțiuni antirusesc. Reprezentanții permanenți ai țărilor membre UE nu au fost de acord cu propunerile Comisiei Europene în acest sens. Așa cum s-a întâmplat nu o dată, o parte dintre țări consideră sancțiunile planificate prea blânde, iar altele, dimpotrivă, prea dure, lovind în însăși Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Comisia Europeană continuă să-și păstreze optimismul, așteptând ca înainte de 24 februarie, data la care a început operațiunea rusească în Ucraina, să fie adoptat un nou pachet, relatează Nezavisimaia Gazeta preluată de Rador.
Planul celui de-al zecelea pachet a fost elaborat de Comisia Europeană în tot cursul lunii februarie și a fost prezentat ambasadorilor țărilor membre UE duminica trecută. Potrivit datelor agenției Bloomberg, pachetul includea, între altele, sancțiuni împotriva Rosbank, Alfa-bank, Tinkoff-bank, Fondului de bunăstarea națională, împotriva unor companii media rusești, reasiguratorului rus de tancuri petroliere rusești, unei companii de transport maritim înregistrată în Marea Britanie. Foarte important este faptul că în pachet va fi stipulată obligativitatea băncilor europene de a raporta despre activele statului rus aflate în posesia lor. Acesta ar putea deveni prologul la o soluție îndelung discutată, asupra căreia insistă o parte dintre țările membre UE – confiscarea activelor rusești arestate în Occident. Mai mult decât atât, transportatorii aerieni vor fi obligați să raporteze în ceea ce privește cursele neregulate din și spre Rusia. După cum consideră Comisia Europeană, acest lucru este necesar pentru prevenirea ocolirii sancțiunilor introduse anterior.
În sfârșit, se preconizează ca pachetul să includă o largă listă de mărfuri al căror export și import din Rusia se preconizează să fie interzise. Codurile lor vamale au fost prezentate țărilor membre UE de luni, dar până în prezent în presă nu a apărut lista exactă a ceea ce, conform propunerii Comisiei Europene, trebuie să intre sub incidența restricțiilor. Probabil că acest lucru are legătură cu faptul că discuțiile pe această temă au apărut imediat.
Încă de luni, ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sadosz, a declarat că propunerile Comisiei Europene sunt sub toate așteptările. Lui nu i-a plăcut scopul adoptării noului pachet, scop care a fost formulat de președintele, Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat că scopul noilor restricții este de a corecta lacunele vechilor restricții. Polonia consideră însă că cel de-al zecelea pachet de sancțiuni trebuie să conțină prevederi fundamental noi, în primul rând sancțiuni împotriva industriei nucleare rusești. Asupra acestora insistă președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Însă este puțin probabil ca ele să fie adoptate acum din cauza poziției Ungariei, pentru care restricțiile împotriva ramurii nucleare rusești nu sunt avantajoase, pentru că împiedică propriile proiecte ale acesteia, comune cu Federația Rusă. Bruxelles-ul consideră acum inutil să aprofundeze disputa cu Budapesta. Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, a dat deja de înțeles că a făcut suficiente concesii Uniunii Europene în ceea ce privește ale probleme și acum așteaptă ca UE să nu facă presiuni suplimentare asupra sa. Nu strică să amintim, de asemenea, că Parlamentul ungar nu a ratificat deocamdată documentele referitoare la intrarea Suediei și Finlandei în NATO. Orbán afirmă faptul că întârzierea este de ordin pur tehnic, dar nu este exclus ca această problemă să fie folosită pentru a negocia cu Bruxelles-ul.
Miercuri, von der Leyen a comunicat că lista mărfurilor care vor intra sub incidența sancțiunilor include electronice, piese de mașini, automobile specializate, piese de schimb pentru camioane, "mărfuri pentru sectorul construcțiilor, care pot fi folosite pentru nevoile forțelor armate" și multe altele. În linii mari, se preconizează introducerea unui control suplimentar asupra a 47 de componente electronice livrate în Federația Rusă. Importul din Rusia trebuie interzis pentru un total de 11 miliarde de euro. Totodată, von der Leyen a arătat că în al zecelea pachet vor intra și persoane juridice iraniene – este vorba de șapte organizații care au legătură cu Corpul Gărzilor Revoluției islamice. «Obiectivul nostru este de a-i pune sub incidența sancțiunilor și de a ne opune livrării de drone din Iran și transferului de know-how pentru construcția de spații de producție în Rusia", a spus der Leyen.
Totuși ambasadorii UE reuniți în aceeași zi nu au aprobat aceste propuneri. Potrivit datelor publicației Politico, unul dintre motivele divergențelor le-au constituit livrările în UE de cauciuc sintetic rusesc. Uniunea Europeană este cel mai mare cumpărător al acestei mărfi. În 2021, potrivit datelor Serviciului Federal Vamal, Rusia a exportat cauciuc sintetic în valoare de două miliarde de dolari, dintre care 700 de milioane revine Uniunii Europene. Dacă informația publicației amintite este corectă, înseamnă că nu numai statele est-europene opun rezistență adoptării sancțiunilor. Principalii cumpărători de cauciuc sintetic rusesc sunt în Europa de Vest – mai ales în Germania, Franța și Italia.
