CCR a reușit să repună serviciile secrete în zona de competență legală, consideră un fost membru CSM

„Decizie istorică a CCR: acceptarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informații în cazul protocoalelor din 2009 și 2016 echivalează cu necostituționalitatea acestora. Totală, în cazul celui din 2009 și parțială, în cazul celui din 2016. Finalul este că începem să ne învățăm cu regulile democratice care spun că probele sunt strânse de procurori și ofițeri de poliție judiciară, în baza unor dispoziții procesual penale emise de legiuitor, publicate în Monitorul Oficial (deci, nesecrete) și, implicit cunoscute și de judecători (cum or fi judecat până acum?) și de oricare subiecți procesuali”, a spus Georgiana Iorgulescu, fost mebru CSM și directorul Centrului de Resurse Juridice.

Potrivit sursei citate, vinovați de această situație sunt atât inițiatorii protocoalelor, care trebuie să răspundă în vreun fel, dar și Parlamentu, pentru că „a lăsat în nelucrare o legislație învechită și care a numit membri slabi în comisiile de control al serviciilor secrete”.

„Asadar CCR a reușit, mult hulită fiind (de către cei care fie nu înțeleg, fie nu vor să înteleagă), să repună serviciile secrete în zona lor de competență legală și constituțională (le-a făcut un serviciu), a certat Parlamentul pentru că nu a exercitat controlul parlamentar într-un mod efectiv și a lăsat parchetele să își facă treaba pentru care au un capitol special în Constituție. Nu cred, în schimb, că este rolul Curții Constituționale să rezolve toate păcatele noastre, cum ar fi: citirea legilor cu rea-credință, lipsa de cooperare loială între instituții cu efecte în blocarea, în cele din urmă a activității Curții. (...) Nu ne poate rezolva toate dilemele. În schimb, cauzele unor cetățeni simpli, care au ridicat excepții de neconstituționalitate în propriile dosare, nu mai ajung pe rolul Curtii Constituționale întrucât aceasta este blocată constant de către cei care ne conduc destinele. Ca și cetătean, consider ca este un abuz de Curte Constituțională”, a mai spus Iorgulescu.

Precizările vin după ce CCR a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaților referitoare la existența unui conflict între Parlament și Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

De asemenea, Curtea a anunțat că parchetele și instanțele judecătorești sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI.

"Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare", se arată în comunicatul CCR.

Este vorba, așadar, despre cauzele aflate în curs de soluționare, asupra cărora nu s-a luat o decizie definitivă.