Premium
CCR spune în motivarea deciziei pe tema pancartelor din plenul Camerei Deputaților că interdicția introdusă nu se referă la pancartele în sine ci exclusiv conținutul mesajului.
Opoziția a reclamat la Curtea Constituțională faptul că libertatea de exprimare va fi afectată prin modificarea Regulamentului Camerei Deputaților în sensul în care „în dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte sau bannere”.
„Astfel, dacă prima teză a normei exprimă un deziderat general acceptat de normalitate și bunăvoință, nu același lucru se poate afirma despre cea de-a doua, care interzice deputaților să afișeze pancarte și să desfășoare bannere, indiferent care ar fi mesajele inscripționate, îngrădindu-le astfel dreptul la liberă exprimare, astfel cum a fost consacrat de Constituție și de numeroase tratate internaționale privind drepturile omului la care România este parte”, se arată în sesizare.
Citește și: EXCLUSIV Sesizarea trimisă de Dăncilă la CCR în criza remanierii
CCR a respins sesizarea pe 24 octombrie și a spus că interdicția introdusă nu se referă la pancartele în sine ci exclusiv conținutul mesajului.
„Reglementând obligația deputaților ca, în cadrul dezbaterilor parlamentare, aceștia să nu adopte comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe şi nici să nu desfăşoare pancarte sau bannere, Camera Deputaților, în virtutea autonomiei sale regulamentare, a transpus la nivel infraconstituțional limitele libertății de exprimare consacrate de norma constituțională. Cu alte cuvinte, prevederea regulamentară interzice comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere”, se arată în decizia CCR.
Citește și: Povestea fără perdea a debarcării lui Paul Stănescu din Guvern
De asemenea, CCR spune că libertatea de exprimare a parlamentarilor nu trebuie să atingă reputația Parlamentului.
„Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau al bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie „limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și să nu prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care, pe de o parte, să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile, pozițiile politice și, pe de altă parte, să nu fie doar o declarație de drepturi, fără a fi urmată de o dezbatere reală asupra opiniilor politice, argumentelor juridice prezentate de către parlamentari în cadrul formal al activității forului legislativ”, au mai apreciat judecătorii constituționali.
CCR a constatat, astfel, că interzicerea pancartelor și a bannerelor în plen „respectă, pe de o parte, libertatea de exprimare a deputaților (...) dar și limitele constituționale ale acestei libertăți” și prin urmare critica de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Citește și: OFICIAL - Guvernul majorează salariul minim! DOCUMENT
