Premium
Legea bugetului de stat pe 2021, în loc să identifice veniturile bugetare care să susţină finanţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a procedat la eliminarea acestei cheltuieli, precizează Curtea Constituţională în motivarea deciziei de admitere a sesizării Avocatului Poporului.
"Curtea constată că legea bugetului de stat, prin derogarea realizată, a modificat, pentru anul 2021, o lege în vigoare, depăşind sfera de relaţii sociale pe care aceasta are aptitudinea constituţională să o reglementeze. Astfel, textul criticat, în loc să se subsumeze obiectului de reglementare al unei legi bugetare, în sensul de a identifica veniturile bugetare care să susţină cheltuiala bugetară reglementată de Legea nr. 31/2007, a procedat la eliminarea acestei cheltuieli", se precizează în motivare.
Motivarea integrală, AICI! (.pdf)
De altfel, spun judecătorii constituţionali, sintagma "conform legilor bugetare anuale" din cuprinsul art. 20 alin.(1) din Legea 31/2007 nu poate fi interpretată în sensul că prin aceste legi se stabileşte dacă se acordă sau nu subvenţia, pentru că acordarea însăşi a subvenţiei este reglementată prin Legea 31/2007 şi o lege bugetară nu poate lăsa fără consistenţă normativă un text de lege care trebuie luat în considerare pentru construcţia bugetară.
Prin urmare, arată CCR, această sintagmă exprimă ideea de stabilire in concreto a cuantumului anual al acestei subvenţii pentru asigurarea funcţionării Academiei, şi nu de retragere/eliminare temporară pe diverşi ani a acestei subvenţii.
"Rezultă că articolul 38 din Legea 15/2021 încalcă principiul legalităţii dintr-o dublă perspectivă: procedurală - subsumată exigenţelor legilor adoptate în şedinţă comună sau separate ale celor două Camere şi, implicit, a majorităţii de vot cerute din rândul deputaţilor şi senatorilor - art.65 alin.(1) şi (2) lit.b) şi art.76 alin.(2) din Constituţie - şi materială - subsumată faptului că excedează sferei de relaţii sociale pe care legea bugetului are aptitudinea constituţională să o reglementeze - art.138 alin.(2) din Constituţie. Prin urmare, textul criticat încalcă principiul legalităţii, în componenta sa referitoare la supremaţia Constituţiei, consacrat de art.1 alin.(5) din Constituţie, prin raportare la art.65 alin.(1) şi (2) lit.b), art.76 alin.(2) şi art.138 alin.(2) din Constituţie. (...) Încălcarea acestei obligaţii constituţionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept (...).", notează instanţa constituţională.
