DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ce șanse are referendumul Coaliției pentru Familie

AEP

Domnii Dragnea și Tăriceanu ne promit că vom avea cu celeritate, nu neapărat în mai dar curând, referendumul cerut de Coaliția pentru Familie. Acest referendum are de îndeplinit un prag de 30% prezență la vot și un alt prag de 25% voturi valide. După toate probabilitățile, dacă primul prag se va îndeplini, va fi îndeplinit cel de al doilea. Care sunt, deci, șansele de a vedea acest prag îndeplinit?

Pentru a ne face o idee mai bună am copiat mai jos datele de la cele șase referendumuri documentate de situl AEP.

content-image

Din cele șase, trei privesc persoane și trei privesc politici. Pe noi ne interesează cele care privesc politici. Le-am numerotat cu #1, #2, #3.

Observăm de la bun început că toate cele trei alese privesc probleme care par a întruni un larg consens în rândul societății. Și totuși, al doilea referendum a picat atât conform standardului în vigoare la acea dată cât și conform standardului de astăzi. Care este diferența?

Diferența este că, în realitate, al doilea referendum nu avea miză. Tema supusă votului întrunea un atât de larg consens în rândul clasei politice încât era clar că nu este nevoie de un referendum pentru a arăta direcția de mers. Astfel, referendumul nu a fost decât o manevră a lui Traian Băsescu iar manevra a fost atât de transparentă că nici măcar susținătorii președintelui nu au fost toți dispuși să treacă pe la urnă.

Referendumul Coaliției pentru Familie are o problemă asemănătoare. Chiar și în urma trecerii referendumului, regimul legal rămâne neschimbat, în condițiile în care Curtea Constituțională a României a decis că, în context, „soți” se referă la cuplurile heterosexuale. Coaliția însăși, atunci când este într-o poziție defensivă, argumentează de obicei că nu se schimbă regulile jocului. De asemenea, 67 la sută din populația României pare să fie de acord că nu merită făcut acest referendum (CURS, ianuarie 2018).

Prin urmare, este de o importanță vitală pentru Coaliția pentru Familie să dovedească în fața populației că referendumul are o miză și trebuie ținut. Iar Coaliția a făcut pași în acest sens. Problema este că miza propusă trebuie argumentată printr-o asemenea combinație de argumente juridice și simbolice că este greu de explicat în afara unor cercuri intelectuale. Ca să vă faceți o idee, din cele două voci oficiale ale Coaliției, numai doamna Săcrieru este însărcinată cu explicarea mizei în timp ce domnul Gheorghiu, de regulă, preferă să nu se complice. Iar faptul că în miză este inclusă blocarea convenției de la Istanbul privind combaterea violenței contra femeilor și a violenței familiale nu face decât să necesite explicații suplimentare.

Un ajutor ar putea veni, totuși, din partea contextului internațional. Este încă necomunicată decizia CJUE în cazul Coman vs. România unde s-a cerut recunoașterea de drepturi pentru un cuplu homosexual căsătorit în străinătate. Dacă decizia obligă România la recunoașterea unor drepturi, mesajul CpF va fi că de fapt cazul Coman este un deschizător de drumuri și acesta este exact genul de pericole contra cărora ne protejează schimbarea constituțională.

Dacă va fi dificil pentru Coaliție să explice în mod direct urgența problemei, rezultă imediat că este nevoie de intermediari. Oameni care să accepte explicațiile Coaliției și să le livreze către populația generală girându-le cu încrederea și influența de care se bucură. Există numai două tipuri de rețele care pot oferi în România acest serviciu. Vorbim de rețelele religioase (ortodocși, neoprotestanți, protestanți maghiari, catolici) și de cele politice (PSD, PNL, câte ceva de la partidele mai mici). Deocamdată, nici unul din capii acestor rețele nu a dat semnal de luptă. Nu vorbim aici de susținerea formală a inițiativei Coaliției pentru Familie. Oarecum ca și în rândul populației, trebuie să existe un gest care să dea semnal rețelelor că tema contează și, deci. este liber să consume resurse pentru acest referendum. Putem suspecta că există, însă, și fără permisiune de la centru secțiuni ale acestor rețele se vor mobiliza singure. În vestul Ardealului vom avea rețelele PNL și rețele neoprotestante. În Moldova, în special în nordul Moldovei, vom avea mobilizare BOR și PSD. În maghiarime este puțin neclar, depinde ceva dori Viktor Orban și cât de mult va accepta UDMR. În diaspora mă aștept ca prezența să fie minimală.

Așadar, pentru Coaliția pentru Familie prima întrebare critică este dacă va putea mobiliza aceste rețele care să le prea mesajul. În lipsa unui mesaj eficient că există consecințe imediate, simpla popularitate a temei nu este suficientă.

Există, însă, și alte complicații specifice acestui referendum.

În primul rând, Coaliția pentru Familie nu are nevoie de rețelele sus menționate doar pentru a transmite mesajul ci și pentru a face mobilizare în ziua votului. Or, pentru rețelele PSD și PNL nu există realmente nici un beneficiu în această mobilizare. Desigur, în vestul Transilvaniei și nordul Moldovei presiunea populației poate fi eficientă și suficientă în acest sens. Dar, dacă privim acest argument din altă perspectivă, asta înseamnă că în aceste zone cu și fără mobilizarea partidelor rezultatele pot fi asemănătoare, fiind suficientă organizarea religioasă. Un succes al Coaliției pentru Familie nu face decât să aducă un nou jucător de calibru la masa politică. Nu există nici un motiv rațional pentru ca partidele să dorească acest lucru. Iar dacă partidele vor putea fi presate să își afirme măcar formal dorința de a trece acest referendum cu peste 30%, rămâne următoarea problemă: ce li se va oferi militanților pentru a ieși pe teren?

Dar abia de aici încolo începe partea cea mai delicată. În pregătirea referendumul din 2012, Curtea Constituțională a României a dat o decizie prin care prezența sau absența la referendum este în sine o opțiune politică. Pe cale de consecință, în ziua referendumului și mai ales în zona secției de vot nu pot fi făcute eforturi pentru a aduce oamenii la vot deoarece aceste eforturi ar fi considerate propagandă electorală. Altfel spus, dacă preotul spune duminica „mergeți la vot” devine brusc infractor.

Prin urmare, nu numai că partidele nu au un interes rațional să facă mobilizare în ziua votului dar, dimpotrivă, au interes cât se poate de rațional să nu fac această mobilizare.

Prin urmare, în condițiile descrise mai sus, mobilizarea eficientă la referendum va fi dificilă. Dar nu imposibilă. Să nu uităm, totuși, că două dintre referendumuri au depășit cu brio nivelul de 30%.

Din nefericire, Coaliția pentru Familie mai are o cale la dispoziție. Anume, în loc să joace cartea mizei referendumului, să joace cartea emoției negative. Să încerce să convingă populația că „sexo-marxiștii” sunt un pericol iminent pentru public, așa cum erau odată moșierii și legionarii. Spre meritul Coaliției, ea s-a ferit să apese până la capăt pe acest buton. Nu pot decât să sper că la fel va fi în continuare. Dar tristul adevăr este că, izolat de alte considerente morale, este în interesul lor sa apese.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.