Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Ce atribuții vor avea Camerele Parlamentului în noua Constituție

constitutia romaniei
Au fost modificate foarte multe lucruri, dar foarte puțin s-a vorbit de atribuțiile celor două camere ale Parlamentului României. STIRIPESURSE.RO va pune la dispoziție textul Constituției revizuite prin care pentru prima dată după 1990 Senatul României este consacrat ca și cameră superioară sau ponderatoare. În principiu Camera Deputaților se va ocupa cu facerea de legi și Senatul cu controlul parlamentar. Ambele camere vor dezbate textele de lege, dar deputații vor avea cuvântul decisiv în peste 90% din legislație, în timp ce senatorii vor avea decizia în ce privește numirile în instituțiile subordonate Parlamentului României. DOAR strategia de securitate nationala a ramas la cele doua camere rămâne de competența ambelor camere. Iată cum arată textul noii Constituții: 1. La articolul 65([1]), alineatul (2) va avea următorul cuprins:       „(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Preşedintelui României; b) suspendarea preşedintelui României; c) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; d) acordarea votului de încredere Guvernului; e) dezbaterea şi votarea moţiunilor de cenzură; f) angajarea răspunderii Guvernului în condiţiile art. 114 din Constituţie;           g) declararea mobilizării totale sau parţiale;           h) declararea stării de război;           i) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; j) îndeplinirea oricăror alte atribuţii care, potrivit Constituţiei se exercită în şedinţă comună. ”


[1] ARTICOLUL 65-(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.  (2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Preşedintelui României; b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parţiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;  i) numirea Avocatului Poporului;  j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;  k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună. 2. Articolul 75([1]) va avea următorul cuprins: „Sesizarea Camerelor

Articolul 75

(1)  Iniţiativele legislative se supun dezbaterii şi adoptării Senatului, în calitate de primă Cameră competentă,  cu excepţia celor  privind organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului precum şi regimul general privind autonomia locală, a celor privind ratificarea actelor internaţionale, inclusiv  cele referitoare la acordarea de împrumuturi externe, precum şi cele care au ca obiect de reglementare măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora, pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 30 de zile. Pentru coduri şi proiectele de legi de complexitate deosebită, termenul este de 45 de zile. În cazul depăşirii acestor termene, se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Senatul numeşte sau alege, după caz, în condiţiile stabilite prin lege sau prin  regulamentul propriu de organizare şi funcţionare: a) Avocatul Poporului; b) preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ; c) consilierii Curţii de Conturi; d) preşedintele Consiliului Economic şi Social; e) directorii serviciilor de informaţii; f) reprezentanţii oricărei alte autorităţi sau instituţii publice aflate sub control parlamentar. (4) Senatul exercită controlul parlamentar asupra tuturor autorităţilor sau instituţiilor publice prevăzute la alin.(3), potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare. De asemenea, Senatul  aprobă strategia naţională de apărare a ţării şi  examinează rapoartele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. NOTĂ:  Soluţia legislativă a deplasării competenţei de numire a conducerii  autorităţilor sau instituţiilor publice dinspre Camerele reunite spre Senat implică şi modificarea, în mod corespunzător, a dispoziţiilor art.140 alin.(4) – (6) din Constituţie, republicată.   3. La articolul 140([2]), alineatele (4) – (6) vor avea următorul cuprins: „(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Senat pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. (5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Senat, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii. (6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Senat, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.”

[1]ARTICOLUL 75 - (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.  (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.  (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.  (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.
[2] ARTICOLUL 140 - (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.  (2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.  (3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.  (4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători. (5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.  (6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.