Primarul general ales pe 7 decembrie 2025 va intra într-o instituție cu un buget uriaș în cifre, dar cu libertate redusă de acțiune. Finanțele Capitalei sunt dominate de datorii, subvenții și cheltuieli fixe, iar orașul funcționează încă după un PUG redactat acum 25 de ani, în condițiile în care noul plan urbanistic este blocat administrativ.
Deși bugetul Municipiului București pentru 2025 ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei, peste 80% din sumă acoperă cheltuieli de funcționare. Pentru investiții rămân în jur de 2 miliarde. Cotele din impozitul pe venit sunt principala sursă de venit, însă sectoarele încasează mai mult decât Primăria Generală, deși aceasta suportă costurile celor mai scumpe servicii publice, inclusiv termoficare, transport, spitale și plata datoriilor. Validat de cetățeni, referendumul din 2024 deschide posibilitatea unei redistribuiri locale a cotelor, dar aplicarea depinde de schimbări legislative naționale.
La capitolul obligații, noul edil va prelua o datorie către ELCEN de peste 1,3 miliarde lei și restanțe mari către persoanele adulte cu dizabilități. Subvențiile pentru încălzire și transport consumă în fiecare an aproximativ jumătate din bugetul propriu al Primăriei Capitalei, adică în jur de 3 miliarde lei. În primele nouă luni ale lui 2025, subvențiile au ajuns la aproape 1,9 miliarde, iar cheltuielile cu personalul au trecut de 1,6 miliarde.
Investițiile programate în 2025 se ridică la 1,6 miliarde lei, însă două treimi sunt alocate tot pentru rețeaua de termoficare. Transportul public primește aproximativ 230 milioane lei, sumă insuficientă pentru proiectele mari, cum ar fi modernizarea a circa 50 de kilometri de linii de tramvai, deși finanțarea europeană este deja aprobată. Primăria are și litigii importante, printre care contractul celor 40 de tramvaie de 18 metri, care poate genera un impact bugetar suplimentar de aproape 300 milioane lei, se arată într-o analiză detaliată a ONG-ului Funky Citizens.
Distribuția resurselor între Primăria Generală și sectoare accentuează dezechilibrele. Sectoarele dispun de venituri fiscale considerabile și derulează investiții ample la nivel local, în timp ce Primăria Generală abia acoperă funcționarea serviciilor esențiale. O redistribuire a cotelor din impozitul pe venit, dacă va fi reglementată, ar putea corecta situația, dar ar afecta domenii gestionate de sectoare, precum educația și asistența socială.
Problema urbanistică rămâne critică. Orașul funcționează cu un PUG din 2000, într-un context urban complet schimbat. Noul plan, contractat în 2013 și relansat prin acte adiționale în 2022, este din nou oprit. Consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a suspendat lucrările din cauza unor plăți restante. Primăria vorbește despre neînțelegeri tehnice, însă orice întârziere prelungește haosul urbanistic, într-un oraș cu spații verzi sub 10 metri pătrați pe locuitor și infrastructură socială insuficientă.
Președintele Ordinului Arhitecților, Ștefan Bâlici, consideră că viitorul primar ar trebui să își asume un calendar clar pentru finalizarea PUG-ului în primele 100 de zile de mandat, pentru a stabiliza direcția de dezvoltare a orașului.
Comentează