Multă lume s-a mirat că Solomon Wigler, omul de încredere al primarului general al Capitalei a fost săltat de procurorii DNA atât de târziu. ”Toată lumea știa ce face și cu ce se ocupă. La un moment dat chiar se credea că are acoperire pentru ce face”, susține un responsabil de rang înalt din Primăria Generală pentru stiripesurse.ro
Se pare însă că anchetatorii știau, dar se studia de multă vreme un sistem care a devoalat o adevărată practică și adevărate rețele mafiote între diferiți responsabili locali și/sau naționali.
Consilierul personal al edilului general al Capitalei a fost saltat de catre procurorii anticoruptie pentru comiterea a cinci acte materiale de trafic de influenta. Pentru care a cerut o spaga totala de 230. 000 de euro. Putin, foarte putin. Cel putin in conditiile in care sub vizorul DNA se aflau licitatii suspecte de sute de milioane de euro.
Insa se pare ca buclucasul aviz pentru un sens giratoriu, pentru care „eminenta cenusie” Solomon Wigler a apasat butoanele subterane din Primaria Capitalei si din Consiliul General al Municipiului Bucuresti, este doar „carligul” prin care anchetatorii vor sa ajunga la urmatorul nivel al coruptiei dintr-o importanta parte a administratiei locale.
VEZI DE CE A FOST ARESTAT SOLOMON WIGLER
Pentru ca Wigler ar putea explica sistemul de reciprocitate prin care, dupa ce oamenii Laurei Codruta Kovesi au declansat cruciada anticoruptie, unii dintre cei mai importanti „baroni” au incercat sa se puna la adapost. Pastrand in acelasi timp „robinetele” alimentate de firmele de casa abonate la contractele pe bani publici.
Cum funcționa COOPERATIVA în Liga I
Fostul presedinte al clubului Gloria Bistrita a fost identificat drept unul dintre creatorii asa-numitei „Cooperative” din fotbal, formata din cativa conducatori cu greutate, care ajunsesera sa-si imparta practic punctele intre ei. Si care pusesera la punct un complex sistem de reciprocitate, devenit un adevarat cancer care a macinat fotbalul romanesc atata vreme. Si chiar daca toata lumea mirosea ca lucrurile nu sunt in regula, unele meciuri vazandu-se cu ochiul liber ca sunt trucate, era aproape imposibil de demonstrat acest lucru. Pentru ca „blaturile” nu se faceau direct, ci printr-o ecuatie complexa, astfel ca echipa care dadea meciul unei partenere din „Cooperativa” le putea recupera si cateva etape mai tarziu, de la un alt club, aflat la acel moment intr-o situatie mai buna in clasament. Si uite cum retrogradau doar victimele care nu erau in „Cooperativa”, pentru ca „blatistele” isi distribuiau intre ele punctele salvatoare. Iar acest model pare sa fi fost preluat din mers si de unii grei ai administratiei locale. Care, prin intermediul consilierilor, ca sa nu pice cumva pe tehnica ei insisi, au inceput sa-si paseze firmele de casa unii altora.
Axa Teleorman – Satu Mare – Cluj Napoca – Constanta
Desigur, este greu de refacut acest veritabil „puzzle” despre care exista informatii ca ar fi fost pus pe roate de unii dintre cei mai influenti „baroni” din tara, mai ales ca este vorba despre o retea transpartinica. Care si-a intins tentaculele prin care au continuat sa detina monopolul asupra contractelor pentru refacerea drumurilor, salubritate sau constructii edilitare si de infrastructura peste toate colturile Romaniei. Iar anchetatorii incearca sa descopere cum de companii care ani de zile au facut bani doar in Teleorman, fiind cunoscute drept firmele de casa ale lui Liviu Dragnea, au inceput sa castige peste noapte contracte pe banda rulanta tocmai la Satu Mare. Asta in timp ce partenerilor de afaceri ai „jupanului” de aici, pesedistul Mircea Govor, au inceput sa le explodeze afacerile in Cluj Napoca, un fief recunoscut al rivalilor politici. Iar cercul pare sa se fi inchis odata cu preluarea contractelor din Teleorman de catre firme care sunt suspectate de comiterea de fapte de coruptie in Constanta, judet unde au cunoscut gloria financiara, cladita pe bani publici, relateaza National.
Una dintre marile curiozitati care ii atata acum pe procurori este sa vada daca nu cumva „mazilirea” de ultima ora a unor importante firme care erau recunoscute drept „reginele licitatiilor” din Capitala nu este decat o „mascarada”. Ipoteza intarita de faptul ca respectivele societati, dupa ce ca nu au mai castigat, in ultimele luni, licitatiile care parca erau facute anume pentru ele, au mai ajuns sa fie si amendate pentru efectuarea defectuoasa a altor lucrari. Totusi, nu au intrat in insolventa, pentru ca au castigat contracte in alte zone. De unde au migrat, spre Capitala, sponsorii „baronilor” de acolo…, relatează sursa citată.
Comentează