Premium
Adevarul:
Victor Ponta îşi doreşte să preia funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor cu scopul de a debloca proiectele legislative de modificare a legislaţiei penale, care zac în acest moment în sertarele Parlamentului. Astfel, Ponta ar câştiga simpatia liderilor PSD din teritoriu, supăraţi că partidul i-a lăsat pe mâna Justiţiei, şi ar fi o răzbunare personală pe DNA.
Surse din PSD au povestit pentru „Adevărul“ că mai mulţi parlamentari ai partidului pregătesc o nouă ofensivă împotriva legislaţiei penale. „Aşa cum ştiţi, Valeriu Zgonea a refuzat să pună pe ordinea de zi proiectele de lege care ciuntesc Codul Penal, Codul de Procedură Penală, legea incompatibilităţii şi altele. Cu Ponta ar fi mult mai uşor, pentru că el nu are nimic de pierdut“, a spus un vicepreşedinte al PSD pentru „Adevărul“. Aceleaşi surse susţin că Marius Manolache ( finul lui Victor Ponta) şi Cătălin Rădulescu sunt cei mai vocali parlamentari ai PSD împotriva Justiţiei. În acest moment, în sertarele Parlamentului zac nu mai puţin de 20 de proiecte legislative de modificare a legislaţiei penale – majoritatea semnate de aleşi PSD şi UNPR, unele dintre ele chiar de către Marius Manolache.
„În partid se vorbeşte că Manolache şi Rădulescu vor veni cu un proiect nou, prin care parlamentarii să nu mai fie asimilaţi funcţionarilor publici“, spun sursele citate. Asta ar însemna să scape de un întreg articol din Codul Penal. Mai exact, să nu mai poată fi acuzaţi de corupţie, trafic de influenţă sau abuz în serviciu. Cătălin Rădulescu, deputatul PSD care orchestrează ofensiva antijustiţie, este comndamnat la un an şi jumătate de închisoare cu suspendare pentru „dare de mită şi operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia“, adică exact prevederile pe care le vrea modificate.
„De doi ani de zile sunt blocate la Comisia Juridică modificarile la Codul Penal. Valeriu Zgonea le blochează. Astea sunt abuzurile care se fac în România de aceşti nemernici de procurori. Toţi parlamentarii PSD sunt nemulţumiţi. Întreabă-i pe Marius Manolache, pe Ciprian Nica, pe Anghel Stanciu, pe Petre Daea. Îţi dau 25 de persoane pe loc“, a spus Cătălin Radulescu, pentru „Adevarul“, în urmă cu o lună.
Marţea neagră se întoarce
În jurul parlamentarilor enumeraţi de Rădulescu se încearcă formarea unei majorităţi în Parlament care să adopte modificările la legislaţia penală. Şi nu e un lucru imposibil. „Gândiţi-vă că mulţi dintre parlamentarii PSD nu vor mai prinde un loc pe liste, în toamnă. Unii pleacă la pensie, alţii acasă. Nu-i mai interesează ce spune partidul, ce spune presa, ce spune nu ştiu ce ambasador. Cine îi va putea opri pe aceştia să voteze un proiect de lege împotriva Justiţiei? Nimeni. În plus, sunt şi alţi parlamentari de la alte partide care pur şi simplu îi urăsc pe procurori. Odată ce ajunge un astfel de proiect pe ordinea de zi, cred că nimeni nu mai poate să-l oprească. De asta era bun Zgonea“, a povestit un lider PSD pentru „Adevărul“.
Aşadar, Victor Ponta, din postura de preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu trebuie să facă altceva decât să accepte o ordine de zi cu proiecte-bombă. Apoi, se strange o majoritate ostilă Justiţie, iar legislaţia penală este schilodită. La Senat, lucrurile arată aproape identic, în condiţiile în care Călin Popescu Tăriceanu şi-a arătat public dispreţul faţă de procurori. În plus, Tăriceanu este bun prieten cu Ponta. „Nu e exclusă o acţiune corelată“, spun sursele citate. Acesta ar fi planul gândit de gruprarea care îl susţine pe Victor Ponta să preia şefia Camerei Deputaţilor. „Îşi doresc o nouă «marţe neagr㻓, spune şi Valeriu Zgonea, amintind de şedinţa din decembrie 2013, care a picat într-o zi de marţi, în care s-a încercat amputarea legislaţiei penale.
Ziarul Financiar:
Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite.
Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţinute de Ziarul Financiar.
Distribuţia salariaţilor în funcţie de nivelul salariilor este un indicator urmărit de toate departamentele de marketing din companii pentru a-şi ajusta ofertele.
„Nu atât inegalitatea distribuţiei veniturilor este problema, cât productivitatea, pentru că productivitatea redusă este dată de faptul că avem prea puţin capital în ţară. Ne lipseşte o politică pe termen lung de atragere şi menţinere a investiţiilor, pentru că politicile pe termen scurt ne-au adus în această situaţie. Soluţia pentru creşterea salariilor mici constă în creşterea productivităţii, însă pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să se creeze condiţii pentru atragerea şi pentru formarea de capital, nu hăituind supermarketurile că fac profit sau hăituind micii investitori cu multe controale de la ANAF ori prin discursuri de tipul «nu ne vindem ţara»“, a spus Radu Nechita, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El a spus că, până în prezent, salariile angajaţilor români au crescut cel mai mult în domenii precum servicii financiare, IT sau extracţia petrolului (acestea fiind, în mod tradiţional, sectoarele unde angajaţii au cele mai mari salarii din economie), adică exact în ariile „conectate la piaţa mondială“.
Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).
Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună.
Digi24:
Traian Băsescu a arătat că abuzul în serviciu este definit ca „fapta funcționarului public care nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin asta cauzează o pagubă”, conforum Codului penal. În opinia sa, „care îndeplinește în mod defectuos” este expresia care aduce neclaritate.
Pe de altă parte, în Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea corupției se precizează că „fapta trebuie să fie făcută cu intenție”, spune fostul președinte.
„Abuzul în serviciu e definit de convenție. O faptă făcută cu intenție. Aici, la defectuos, și un funcționar prost, slab pregătit, or pe ăla îl sancționezi disciplinar, nu cu închisoare până la șapte ani. Deci trebuie să fie făcută cu intenție și trebuie să fie un act cu încălcarea legii. Definiția din Codul penal spune defectuos”, spune Traian Băsescu.
În opinia sa, acest lucru îi împiedică pe funcționari să-și facă treaba.
„Moda asta nu e de acum. E de frica arestării, de ce s-o ocolim? Funcționarilor le este frică. Dacă spui acolo: 'prin încălcarea legii', el va deschide ochii de 10 ori să vadă dacă pe ce și-a pus semnătura este în regulă. Când spune defectuos... Soluția e sa vii în definiția pe care noi am ractificat-o și o avem în legislație. Procurorii ar trebui să trateze problema după art 19 din legea 365/2004, care este ratificarea Convenției ONU”, mai spune fostul președinte.
