Ce ne arată și ce ne ascund Consiliile Județene

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic face un efort de transparență salutar. Ar fi de dorit ca  acestă transparență să se reflecte puțin mai bine și în activitatea online a propriului minister.

La începutul anului 2016 mai bine de jumătate dintre Consiliile Județene nu au afișate pe site  documente referitoare la Lista cu categoriile de documente gestionate conform legii, bilanțul contabil pe anul 2014 sau Raportul periodic pe Legea 52/2003. De asemenea, 60 % dintre Consilii Județene nu au afișat lista achizițiilor publice pe anul 2015, document cerut în legislație.

Afişarea acestor informații din oficiu este obligatorie conform legislației privind transparența instituțională, arată o poziție a Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Ministerul a publicat o situație detaliată a Consiliilor transparente și a celor... mai puțin transparente.

Care sunt județele cele mai puțin  opace

Mehedinți, Tulcea, Maramureș și Sibiu sunt cel mai puțin transparente. Mehedințiul  publică doar patru categorii de documente din 17 studiate.

La polul opus se află Caraș-Severin, singurul județ aflat în deplină legalitate. Bistrița-Năsăud, Galați, Ialomița, Buzău, Brăila sunt și ele în top, cu 15 documente din 17.

Care sunt documentele cele mai publicate

Datele de contact, structura organizatorică, actele de funcționare sau bugetul pe anul trecut sunt printre documentele publicate cel mai des. Doar 29 de Consilii Județene publică modalitățile de contestare a deciziilor autorităților publice.

În schimb lista cu categoriile de documente (produse sau) gestionate, lista documentelor de interes public, precum și Raportul periodic conform legii 52/2003 sunt printre cel mai rar publicate.

Ce spune publicarea acestor date

Prima veste bună este că documentul este în format Google Sheets. O să vi se pară bizar, dar gândiți-vă puțin. În loc să meargă cineva de departamentul de IT, care să facă o programare, să discute un set de specificații, să lucreze la un site sau (mai rău) să se ajungă la o licitație, Ministerul  folosește platforme pre-existente, precum Facebook, sau Google. Iar datele sunt editabile (așa am descărcat și eu tabelul ca să pot face grafice).

Apoi, la descărcare am observat două coloane ascunse (doar capul de tabel). În plus, o mică plimbare cu mouse-ul ne arată că în document se află ascuns un tabel sumativ (pivot table). Faptul că putem vedea și informația pe care Ministerul nu o comunică este puțin ciudat, dar nu rău. Plus că oamenii care știu să folosească tabele sumative sunt o specie rară și valoroasă.

Dacă descărcăm documentul, vedem din titlul de fișier că ar putea să fi conținut și o situație a prefecturilor. Aici, deja, începem să avem probleme. Oricât aș înțelege o abordare de tip agile, dacă ai un fișier doar cu Consilii Județene nu este OK ca în numele său să se facă referință la prefecturi.

În sfârșit, dar deloc în ultimul rând... este puțin ironic că Ministerul, care observă în mod corect lipsurile de pe site-urile altora, nu are el însuși site. Ori suntem transparenți ori nu mai suntem.