Premium
Hotnews:
Una dintre cele mai banale vizite externe s-a incheiat cu un scandal major pentru presedintele Iohannnis. Saptamana trecuta, vizita la Sofia s-a transformat intr-un cosmar dupa ce premierul Boiko Borisov a respins public o initiativa a Romaniei pentru crearea unei grupari navale comune in Marea Neagra...
- Miza Romaniei: mentionarea initiativei navale de la Marea Neagra in deciziile de la Summitul NATO
Sprijinit de aliatii americani si cu acceptul Turciei pentru initiativa demarata de Romania la Marea Neagra, presedintele Klaus Iohannis a mers in Bulgaria ca sa bata in cuie pozitia comuna Romania – Bulgaria – Turcia in vederea Summitului NATO de la Varsovia, din iulie. Pregatirea intalnirilor dintre Iohannis si presedintele si premierul bulgar fusese facuta atat prin vizita premierul Ciolos in Bulgaria la 1 iunie, cat si prin intalnirile dintre ministrul Apararii, Mihnea Motoc, cu omologul sau bulgar – ultima chiar cu cateva zile inainte, la Reuniune miniştrilor apărării din statele NATO.
Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro ca nimic nu anunta iesirea premierului Borisov, care a dezavuat public initiativa Romaniei la Marea Neagra. Borisov mentionase unele rezerve in intalnirile cu demnitarii romani, legate mai ales de impactul in plan intern al unei asocieri cu Turcia (tara cu care Bulgaria are frictiuni istorice), dar acestea pareau transate odata ce partea romana a amendat propunerea initiala.
Nu intamplator, presedintii bulgar si roman au evitat orice referire la sintagma "flota comuna" in declaratia lor comuna de presa de miercuri, 15 iunie. Iohannis a vorbit atunci de “initiativa navala la Marea Neagra”, iar presedintele bulgar Rosen Plevneliev a folosit formula “Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră”.
Dar ceva s-a intamplat intre timp. Imediat dupa intalnirile lui Iohannis cu Plevneliev si cu Borisov din 15 iunie au aparut informatii pe surse in presa bulgara care aratau ca premierul bulgar s-a opus initiativei romanesti. In aceeazi, o parte a presei bulgare a abordat extrem de dur initiativa Romaniei la Marea Neagra. Dar lovitura a venit a doua zi, pe 16 iunie, cand Borisov si ministrul Apararii au facut o vizita calificata de presa bulgara drept “intempestiva” la sediul Administratiei Prezidentiale.
A urmat o declaratie de presa a celor trei demnitari in care Borisov a spus ca “Flotila în modul în care a fost prezentată a fost respinsă, de președinte, de ministrul Apărării și de mine și la întâlnirea cu premierul român și la întâlnirea cu președintele român”. De notat ca Borisov a facut aceasta declaratie in timp ce presedintele roman era inca pe teritoriul Bulgariei, vizitand monumentele soldatilor romani căzuți în Războiul de la 1877-1878. La ce “mod” se referea Borisov? Nu stim, pentru ca el nu a detaliat.
Interesant e faptul ca, in aceeasi declaratie de presa, presedintele Plevneliev a avut o reactie mult mai temperata. De fapt, Plevneliev l-a contrazis chiar pe Borisov, fara insa a-l numi explicit. “Dumneavoastră ați auzit cumva ca în declarația sa publică președintele Klaus Iohannis să vorbească de flotile, de noi nave îndreptate de unii împotriva altora? Să încetăm să mai vorbim despre ceva care nu s-a spus. Este vorba de o inițiativă regională, este vorba de faptul că inițiativa va fi una legitimă numai și numai în cadrul NATO, respectiv să participăm cu toții. Este vorba despre o primă etapă, pe care el însuși a citat-o, este vorba de aplicații și exerciții maritime, ”după care vom vedea cum va fi dezvoltată”, a spus Plevneliev in fata ziaristilor bulgari.
Mai mult. Plevneliev a adancit prapastia dintre pozitia sa si cea a lui Borisov, spunand: “De aceea, în momentul în care inundăm poporul bulgar cu declarații, că vom face flotilă împotriva Rusiei etc., vă rog foarte mult să fim cu toții responsabili, pentru că așa este și politica externă bulgară, responsabilă”...
- Ce l-a rasucit pe premierul Borisov: Jocurile interne din Bulgaria sau mana rusilor?
Potrivit oficialilor bulgari consultati de HotNews.ro, presedintele Iohannis, la fel ca premierul Ciolos care s-a deplasat la randul sau la Sofia la inceputul lunii iunie, a cautat, cel mai probabil, sprijinul Sofiei pentru o flota NATO creata impreuna cu Turcia.
Dar, in Bulgaria, premierul si nu seful statului are ultimul cuvant in chestiunile de politica externa. Or, presedintele Rosen Plevneliev a pierdut increderea partidului din partea caruia a candidat, GERB, condus de premierul Boiko Borisov.
Prin urmare, chiar daca Plevneliev s-a declarat formal de acord, premierul Borisov a avut ultimul cuvant. Potrivit surselor HotNews.ro, cu patru luni inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie, premierul Borisov incearca sa se plaseze la centru pe scena politica interna, pentru a castiga atat simpatia publicului pro-rus, cat si a celui pro-ocidental.
Borisov, cu al sau GERB, conduce un guvern de coalitie, slabita dupa iesirea socialistilor lui Parvanov de la guvernare. Borisov a ramas la putere cu sprijinul altui partid de dreapta, Blocul Reformator, care este de orientare atlantista, si cu sprijinul nationalistilor de dreapta.
Potrivit surselor HotNews.ro, Blocul Reformator, din care face parte si ministrul de Externe al Bulgariei, ar sustine crearea unei flote NATO la Marea Neagra, insa premierul Borisov i-a avertizat public dupa vizita lui Iohannis in Bulgaria.
"Daca ministrii mei au asumat vreun alt angajament, o sa-i trimit pe nave sa se bata cu rusii", le-ar fi transmis premierul Borisov. Nu este clar ce a determinat rasucirea premierului Borisov, daca a jucat vreun rol condamnarea Bulgariei la plata catre Rusia a 500 de milioane de euro compensatii din cauza abandonarii proiectului de a construi cu tehnologie ruseasca centrala nucleara de la Belene.
Pe de alta parte, sursele HotNews.ro indica o posibila influenta pe linia PPE, unde Germania are un cuvant greu de spus. Or, oficiali germani exprima constant pozitii pro-rusesti. Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier (de stanga), a criticat politica NATO fata de Rusia, pe care o considera "razboinica", potrivit unui interviu publicat duminica de cotidianul german Bild. "Ceea ce trebuie sa evitam astazi este sa inflamam situatia cu strigate razboinice si cu zanganit de sabii", a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfasurarea de forte NATO in apropiere de frontierele Rusiei.
Ziarul Financiar:
Creditele în lei pentru populaţie au prins viteză, ajungând la un ritm de 35,5% faţă de aprilie 2015.
Dinamica creditului şi a îndatorării populaţiei şi companiilor nu evidenţiază în prezent „presiuni semnificative“ din perspectiva îndatorării sectorului privat, astfel că BNR a fost sfătuită de Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF) să nu restricţioneze creditarea.
Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară s-a întrunit într-o şedinţă săptamâna trecută. Membrii Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară sunt ministrul finanţelor publice, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi directorul executiv al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, este preşedintele Comitetului.
CNSF a adoptat recomandarea nr. 2/16 iunie 2016 prin care se recomandă Băncii Naţionale a României, în calitate de autoritate competentă, menţinerea amortizorului anticiclic de capital pentru instituţii de credit la 0 (zero) la sută, nivel implementat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Având în vedere faptul că, în prezent, dinamica creditului şi a îndatorării sectorului neguvernamental nu evidenţiază presiuni semnificative din perspectiva îndatorării sectorului privat, CNSF apreciază că nu este necesară stabilirea unui nivel al ratei amortizorului anticiclic mai mare de 0 (zero) la sută.
Amortizorul anticiclic de capital este un instrument macroprudenţial pentru prevenirea şi limitarea creşterii excesive a creditului şi a îndatorării sectorului neguvernamental. Creditarea totală înregistra, la sfârşitul lunii aprilie, o creştere de 3%, la 216 Creşterea creditării totale poate fi pusă exclusiv pe seama accelerării împrumuturilor în lei, care au avansat cu 21% la aproape 116 mld. lei. Creditele în lei pentru populaţie au prins viteză, ajungând la un ritm de 35,5% faţă de aprilie 2015, la un vârf de 57,2 mld. lei. Împrumuturile în lei pentru populaţie au ajuns la un sold record, pe fondul dobânzilor mici la creditele în lei, dar şi datorită programelor băncilor de conversie a creditelor şi încrederii sporite a populaţiei în viitor.
