Premium
Dupa ce aceste alegeri locale se vor fi terminat, va incepe, rapid, disputa publica in legatura cu castigatorul acestora. Cine a castigat cel mai mult? Cine sunt invinsii, cine sunt pierzatorii? Cine are prima sansa pentru alegerile parlamentare si pentru formarea viitorului guvern?
La aceste intrebari se va da un raspuns, rapid, din toate partile. Atat partidele (candidati, conduceri, sustinatori), cat si mass-media si societatea civila vor transmite public, cat mai vizibil, propria viziune.
Vezi AICI analiza completă! (.pdf)
Daca, in cazul unor alegeri prezidentiale, este relativ simplu de aflat cine a castigat alegerile si cine nu, in cazul alegerilor locale lucrurile sunt mult mai relative. Din mai multe motive:
- Nici un partid nu va avea peste 50% din voturi. Nu s-a intamplat asa ceva decat in doua momente (FSN-ul din anii 90 si USL-ul in 2012). In rest, de fiecare data, nu a existat un partid care sa obtina peste 50% la nivel national.
- Nu exista o singura batalie clara – vor fi mai multe: votul politic (agregat din suma voturilor pentru consiliile locale sau judetene), numarul de primarii castigate, numarul de municipii resedinta de judet castigate, numarul de judete in care s-a obtinut un scor important etc.
Vezi şi: LIVETEXT: ALEGERI LOCALE 2016 - Incidente electorale MAJORE / UPDATE
- Nu exista liste unitare – alegerile locale permit aparitia de partide si aliante locale, precum si de candidati independenti, care altereaza votul politic, prin urmare, comparatiile sunt greu de facut.
- Nu exista, in fine, termen de comparatie fata de acum 4 ani: comparativ cu atunci, nu mai exista nici USL (PSD si PNL candideaza separat), nici ARD (PNL-ul s-a unit cu PDL), nu mai exista PPDD sau PRM; au aparut ALDE, PMP, M10 si alte structuri; o parte de primarii importanti nu mai candideaza (ex: Oprescu sau Mazare). In acest context, datele care vor aparea nu pot fi prezentate comparativ cu altele, din trecut, decat intr-o forma relativa.
In acest context, cu un sistem electoral nou (ramane votul intr-un singur tur la primari si consilieri, dar seful de CJ nu se mai alege direct, ci ulterior, de catre consilierii judeteni alesi), definirea victoriei in alegeri va fi o chestiune de disputa mediatica.
Vezi şi: STUPOARE la urne: Ce a făcut o membră a unui secţii de votare
Asadar, imediat dupa batalia electorala (pentru obtinerea de voturi) va incepe batalia mediatica (pentru aproprierea victoriei in ochii oamenilor). Or, in aceasta a doua batalie, vor conta 3 tipuri de resurse:
- Mai intai, dar nu exclusiv, rezultatele efective obtinute in alegeri (numarul de voturi, procentele, mandatele etc)
- Apoi, capacitatea mediatica si disponibilitatea vocilor si canalelor din media de a sustine propriul mesaj
- Si, nu in ultimul rand, capacitatea de comunicare a diverselor tabere in a-si impune punctul de vedere.
In functie de cine are cele mai bune rezultate, dar si cea mai puternica si credibila voce dupa, se va impune castigatorul alegerilor.
In fine, pentru a relativiza si mai mult aceasta perspectiva, in saptamana de dupa alegeri, exista legitimitate pentru sustinerea a 3 castigatori importanti in aceste alegeri, practic principalii combatanti:
- PSD poate pretinde victoria, prin faptul ca va fi pe primul loc la vot politic, cu un scor si numar de voturi confortabile; va obtine peste 35%, va obtine victorii simbolice majore (precum Bucurestiul), va pastra dominatie absoluta in vechiul regat; va avea un numar foarte mare de primari, in continuare, inclusiv in zonele afectate de anchetele DNA
Vezi şi: INCIDENTE la BEC: 'Oprescu', încătuşat de Poliţie
- PNL poate, la randul sau, sa anunte un scor important, cel mai important al dreptei (in zona de 30%), care il califica sa fie principalul lider al dreptei in lupta prin care sa tina PSD in afara guvernarii; va obtine o dominatie clara in Ardeal si isi va pastra un numar foarte mare de primari – in urban si rural (probabil, cel mai mare numar de primari, mai mare decat PSD)
- Zona independentilor (sustinuti de voci din societatea civila) va putea clama, la randul sau un mare pas inainte, cu scaderea ponderii PSD+PNL din suma totala, cu preluarea unui numar important de voturi din partea celor nehotarati, care vor altfel de politica; cu un probabil scor de minim 25 de procente cumulat la nivel national (independenti, plus partide noi, mici), zona independentilor va deveni noua marota a politicii romanesti, inlocuind zona tehnocrata si va pretinde prevalenta pentru formarea viitorului guvern si eventual al luptei impotriva partidelor clasice (sau doar impotriva PSD, dupa caz).
Aceste trei discursuri vor fi completate si de eventuale noi discursuri ale unor partide mai mici (gen ALDE sau PMP), daca acestea vor depasi scoruri politice nationale de 5%. Astfel, acestea vor pretinde:
- ALDE, ca reprezinta o solutie pentru adevaratii liberali, care se simt marginalizati de fostul PDL si care au o singura cale de a se reafirma (printr-o noua constructie politica, de tip USL, care sa le permita acces la guvernare)
- PMP, ca reprezinta solutia reala de reformare a dreptei si care va incerca sa dea lectii atat zonei PNL, cat si zonei independentilor cu privire la calea de urmat pentru a bloca victoria PSD si formarea unui guvern in care sa existe PSD
Asadar, vom avea de-a face cu o efervescenta a discursurilor despre castigarea alegerilor, care se vor acoperi si contrazice intr-o mare cacofonie, pentru a castiga agenda media si, implicit, pentru a forma agenda publica. In functie de cine castiga aceasta batalie – aproape la fel de importanta ca si castigarea de voturi la alegeri, se va contura spatiul public si politic, se vor transa decizii in principalele partide si se va contura agenda media pana la alegerile parlamentare. Cele 4 zone care vor fi influentate de aceasta lupta sunt: batalia de putere din PSD, batalia de putere din Dreapta politica, formulele de guvernare care vor fi vehiculate si batalia de putere de la nivel local.
