Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din Ziarul Financiar pe tema unei măsuri a Guvernului Dăncilă care a suscitat o întreagă dezbatere în spațiul public - justificarea sumelor de peste 2.000 de euro trimise în ţară.
Ziarul Financiar:
Guvernul Dăncilă (PSD / ALDE) a adoptat săptămâna trecută un proiect de lege prin care sumele de peste 2.000 de euro trimise în ţară trebuie însoţite de acte justificative. Este vorba despre o lege care ar transpune în legislaţia românească o directivă europeană împotriva spălării banilor şi a terorismului, dar guvernul putea să mai amâne adoptarea ei sau să fixeze un prag mai înalt. Economiştii cred că intenţia finală a guvernului este aceea de a impozita banii trimişi din străinătate în ţară - peste 3 miliarde de euro anual. Desigur că nu toţi vin prin transfer bancar, dar, dacă ar fi impozitaţi, statul s-ar alege cu un câştig de 300 de milioane de euro anual.
„Mie mi se pare limpede că ceea ce se urmăreşte este impozitarea banilor câştigaţi în străinătate. Sigur, orice măsură împotriva terorismului este bună, dar opinia mea este aceea că sensul final al legii este de a impozita banii trimişi din străinătate acasă”, comentează Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Româna. Pe de altă parte, Gabriel Biriş, avocat de business, spune că impozitarea nu este posibilă nici pe Codul fiscal în vigoare, nici pe legislaţia privind evitarea dublei impuneri.
„Este adevărat că se adoptă în dreptul intern o directivă europeană. Dar guvernul trebuia să ţină seamă de specificul ţării, să ia în considerare că foarte mulţi români din străinătate trimit bani acasă. Cei care vor avea de suferit vor fi românii şi economia. Pentru că banii aceştia se văd în consum. În primul rând, pragul trebuia fixat mult mai sus, astfel încât românii care trimit bani copiilor lor să nu fie afectaţi. Să nu ne facem iluzii, terorismul nu se finanţează prin MoneyGram. Deocamdată avem de-a face cu un proiect care intră în vigoare abia după ce este votat în Parlament. Iar în Parlament poate fi îmbunătăţit”, crede Gabriel Biriş. El mai spune că, într-un fel sau altul, banii tot vor veni, pentru că nu-ţi poţi lăsa copiii fără mâncare. Dar vor veni mai greu şi asta se va vedea în nivelul de consum şi, pe cale de consecinţă, în economie şi, cel mai grav, va face amară viaţa şi aşa amară a muncitorilor români din străinătate. În primele trei luni din an, românii din străinătate au trimis acasă 600 mil. euro. Spre comparaţie, investiţiile străine au fost, în aceeaşi perioadă, de 1,3 mld. euro. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se află într-un turneu european pe care l-a început luni 4 iunie la Berlin. Marţi 5 iunie el este aşteptat la Paris iar apoi se va duce la Londra. Seful guvernului israelian doreşte în primul rînd să-i convingă pe europeni să adopte o atitudine intransigentă faţă de Iran, în timp ce liderii europeni înceară să salveze acordul nuclear semnat de comunitatea internaţională cu Teheranul în 2015.
Germania, Franţa şi Marea Britanie sunt toate trei semnatarele acestui acord din 2015 pe care Benjamin Netaniahu l-a denunţat chiar de atunci şi împotriva căruia s-a opus prin toate mijloacele. El n-a putut însă trece atunci peste voinţa preşedintelui american Barack Obama, cu care de altfel a avut relaţii extrem de proaste. Acum însă preşedintele Donald Trump este pe aceeaşi lungime de undă cu Benjamin Netaniahu şi mulţi comentatori consideră că nici europenii nu vor avea multă vreme o mare marjă de manevră.
Iranul este considerat de Israel drept principalul său adversar în regiune, o veritabilă ameninţare pentru statul israelian. Oricît de mari ar fi tensiunile cu alte ţări arabe, şi Israelul a fost în război şi cu Egiptul şi cu Siria şi cu Libanul, nici o altă putere regională nu pune atîtea probleme statului Israel. Benjamin Netaniahu doreşte în primul rînd ca Iranul să nu se poată dota niciodată cu arma nucleară. In al doilea rînd autorităţile israeliene doresc ca Iranul să sisteze programul de rachete susceptibile să lovească obiective în Israel. Si în al treilea rînd, Israelul vrea să-i vadă pe iranieni cît mai repede plecaţi din Siria, deci de la graniţa cu Israelul, dar Teheranului i se cere şi să întrerupă relaţiile cu Heţbolahii libanezi, precum şi cu toate formaţiunile sau grupurile ostile Israelului în vecinătatea acestuia.
Unii experţi spun că aceste exigenţe nu pot fi îndeplinite decît, dacă, într-o bună zi, se va produce o schimbare de regim în Iran. Au oare, Israelul şi Statele Unite un plan în această privinţă? Multe lucruri rămîn secrete în acestă zonă geopolitică...
Deocamdată nu ştim nici ceea ce la va spune Benjamin Netanyahu liderilor cu care se va întîlni, Angela Merkel, Emmanuel Macron şi Theresa May. Stim însă că aceşti trei lideri şi-ar dori ca acordul să poată fi menţinut, chiar dacă în perspectivă ar urma să fie deschis un nou dialog, pe subiecte mai largi cu Iranul. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Andrei Năstase a reuşit să câştige primăria Chişinăului, deşi nimeni nu-i dădea vreo şansă în faţa binomului oligarhic Plahotniuc-Dodon. Au contat enorm campania din teren şi sistemul electoral în două tururi. Rezultatul transmite în primul rând mesajul că Plahotniuc nu poate subordona întreaga ţară. În al doilea rând, oferă speranţa că în toamnă, la parlamentare, Republica Moldova poate reveni pe calea europeană. La toamnă sau niciodată.
Andrei Năstase l-a învins pe Ion (Ivan) Ceban, candidatul socialiştilor, partidul preşedintelui prorus Igor Dodon, aliat pe sub masă cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, cel care controlează guvernul asa-zis proeuropean din Republica Moldova.
Planul Dodon-Plahotniuc a fost următorul: Ceban ar fi trebuit să câştige din primul tur, profitând de prezenţa redusă la vot şi de faptul că dreapta a avut mai mulţi candidaţi care urmau să-şi „canibalizeze“ voturile. Cei doi oligarhi au avut şi o variantă de rezervă. PD, partidul controlat de Plahotniuc, nu a avut candidat oficial, ci a susţinut-o pe Silvia Radu, aşa-zisă tehnocrată. În cazul în care Ceban n-ar fi câştigat din primul tur, în runda finală s-ar fi „luptat“ cu Silvia Radu şi, indiferent de rezultat, Kremlinul ar fi câştigat. Numai că socoteala de la sediul de partid nu s-a potrivit cu cea din târg: Andei Năstase a ajuns în turul doi, deşi Ceban a avut 9 procente în faţa sa.
Cum a reuşit sa întoarcă rezultatul?
A luat Chişinăul la pas şi a adunat vot cu vot atât de la proeuropeni, cât şi de la unionişti, ba chiar şi de la moldovenii dezamăgiţi de Dodon sau de la cei care au pus ştampila pe Silvia Radu în primul tur. A contat sprijinul pe care Năstase l-a primit în turul doi de la PL (partidul fostului primar Dorin Chirtoacă) şi de la PUN (partidul unionist condus de Traian Băsescu). A fost susţinut şi de Maia Sandu, pe care, la rândul sau, Andrei Năstase a sprijinit-o la alegerile prezidenţiale.
Din România, au făcut campanie pentru Năstase PNL, USR şi Dacian Cioloş. (Mai multe detalii AICI)
