Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani

finante

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Ziarul Financiar:

Creşterea salariului minim, cea mai bună decizie economică luată în ultimii 5 ani. Teza conform căreia companiile mici nu vor rezista, iar afacerile vor avea de suferit nu se vede în grafice. Deşi salariul minim s-a dublat, economia a câştigat 500.000 de locuri de muncă
Creşterea salariului minim pe economie din 2012 încoace, de la 700 de lei brut la 1.250 de lei în 2016 şi 1.450 de lei din februarie 2017, a fost cea mai bună decizie economică luată de guvern - Ponta(promotorul acestei măsuri), Cioloş, Dragnea, Grindeanu.
Dublarea salariului minim în 5 ani a revigorat piaţa muncii şi a dus la creşterea economică de care se bucură România în acest moment.
Deşi creşterea salariului minim este criticată de analişti, de companiile private, de asociaţiile profesionale de business, utilitatea acestei majorări se vede din plin în economie, şi nu numai în creşterea consumului, ci şi în numărul de locuri de muncă create.
Cel puţin aşa arată graficele BNR, conform ultimului raport de stabilitate macroeconomică prezentat săptămâna trecută de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, care a făcut parte din gu­vernul Ponta, când a venit la putere în mai 2012, fiind unul dintre promotorii acestei decizii.
Teza conform căreia companiile mici şi mijlocii româneşti nu vor rezista acestei creşteri salariale nu se vede în datele statistice. Nu numai că această creştere nu a dus la desfiinţarea locurilor de muncă, ci dimpotrivă a contribuit la crearea a aproape 500.000 de joburi în plus în toată această perioadă.
De asemenea, şomajul a fost în scădere, iar rata de ocupare în creştere.  O treime din angajaţii din România sunt plătiţi la salariul minim pe eco­no­mie, ceea ce arată ce impact are în eco­nomie creşterea lui.
Economia României, companiile, fir­mele private pot acomoda o creştere mai mare a salariului minim, chiar mai mare de 1.450 de lei brut (1.065 lei net), cât este acum. Salariul mediu este de 2.350 de lei  net. (Mai multe detalii AICI)

Romania Libera:

Una dintre cele mai tulburătoare analize ale societății și politicii rusești a fost făcută de un român. Este vorba de unul dintre cei mai importanți lideri ai exilului românesc, Ion Rațiu. El se afla în exil din anul 1940. În acel an, plecase la Londra, pentru a lucra la Legația României alături de unchiul său, diplomatul V.V. Tilea. După instaurarea statului național-legionar, V.V. Tilea și Ion Rațiu au demisionat, pentru că au refuzat să servească totalitarismul de dreapta.
În timpul războiului, Ion Rațiu, care terminase Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand I din Cluj, a primit o bursă pentru a studia economia la Universitatea Cambridge. În paralel, el a participat, alături de unchiul său, la formarea unei organizații românești a exilaților și a colaborat cu proaspătul departament românesc al BBC.
După încheierea războiului, Ion Rațiu, de la nașterea căruia serbăm chiar în aceste zile 100 de ani, a acoperit, în calitate de corespondent de presă, lucrările Conferinței de Pace de la Paris.
S-a îmbolnăvit grav de TBC și s-a retras în Elveția, pentru a se trata și pentru a se vindeca de această boală. În anii petrecuți în Elveția, el a scris o carte intitulată „Moscow challenges the world“ (Moscova sfidează lumea – n.n.). Din motive financiare, aceas-tă carte nu a văzut lumina tiparului decât mult mai târziu, în 1986. Prima carte scrisă de Ion Rațiu care a fost tipărită a fost „Policy for the West“ (Politică pentru Occident – n.n.), apărută în 1957.
Brian Crozier: Ion Rațiu îmbină claritatea analizelor cu preștiința
Istoricul și publicistul Brian Crozier considera, în 1986, că analizele lui Ion Rațiu se numără printre cele mai bune din lume. „Nu sunt mulți scriitori pe teme politice care să combine claritatea viziunii cu preștiința. Ion Rațiu este unul dintre cei puțini, așa cum a demonstrat-o acum aproape 30 de ani în cartea sa profetică «Policy for the West» (Harvill, 1957). Pentru a-mi susține afirmațiile, voi cita numai două pasaje izbitoare din primele pagini:
«… în Vietnam, guvernul lui Diem, sprijinit pe baionetele americane, are o existență precară – un vânt rece dinspre Nord, ezitare și nehotărâre din partea puterilor occidentale și va fi doborât.
Afganistanul, deși nu tot atât de evident, nu se află într-o poziție mai bună. Forma de guvernământ feudal-tribală care există acolo nu are nici forța morală, nici forța materială și fizică necesară pentru a rezista cu succes unei bine direcționate tentative de a captura puterea. Poporul afgan se va ralia, probabil, în jurul ideii naționale și își vor urma conducătorii, în cazul în care țara va fi invadată. Mândria, tradițiile și tenacitatea muntenilor îi vor ajuta în mod sigur în rezistență, dar ei nu au arme și nici forță industrială. Mai mult, în acest moment, Afganistanul nu are o semnificație deosebită pentru puterile internaționale. Ast-fel, nu va fi surpriză dacă Afganistanul se va număra printre următoarele victime ale agresiunii comuniste.»
Repet, aceste rânduri erau publicate în 1957; 15 ani înainte ca Statele Unite, ulterior negocierilor de la Paris, să-și fi abandonat aliații sud-vietnamezi înaintea comuniștilor victorioși din Nord; 18 ani înainte ca Saigonul să fie ocupat de comuniști; 21 de ani înainte ca prima din cele trei lovituri de stat direcționate de sovietici să fi adus un guvern comunist la Kabul, urmată, un an mai târziu, de invazia sovietică a acelei țări cu soartă tragică“, scria Brian Crozier. (Mai multe detalii AICI)

Adevarul:

Plecarea PL din coaliţia majoritară a fost imediat urmată de intrarea la guvernare a PPEM, gruparea din jurul lui Iurie Leancă, formată mai ales din foşti deputaţi PLDM. Majoritatea, un pic şubrezită, rămâne, totuşi, în mâinile PD, condus de Plahotniuc, iar intrarea la guvernare a lui Leancă explică şi tăcerea deplină a anumitor cercuri din Bucureşti, care deţin monopolul asupra „relaţiilor cu Chişinăul”.
În acelaşi timp, Dodon, în nota cunoscută, a atacat beneficiile aderării la UE, care – în mintea lui – ar fi dispărut după Brexit. E, evident, o simplă perdea de fum: cum am spus mai demult, mancurţii ex-sovietici nu au nici cel mai mic drept să-şi dea cu părerea despre de ce este şi cum funcţionează UE, cât timp nu au luat parte la constituirea ei şi nu pot spune nici măcar care e diferenţa între Comisia Europeană, Consiliul European şi Consiliul Europei. Brexit-ul încă nu s-a declanşat oficial, deci e puţin probabil ca un modest economist din Chişinău, fără relaţii la Bruxelles şi cu un doctorat plagiat obţinut la o universitate... tehnică, să poată spune ceva relevant, acum, cu privire la efectele lui. Mai ales asupra unor state ca Republica Moldova, doar asociate la Uniune şi scutite de obligaţiile statelor membre.
Să se reţină, în paranteză, formidabila mobilitate (unii ar spune duplicitate) a propagandei pro-ruse. Moscova este un susţinător discret, la nivel global, al Brexit-ului, deoarece perspectiva eventualei destrămări a Regatului Unit şi chiar a unei delimitări a UE de NATO este extrem de atrăgătoare. De la dispariţia Marii Britanii din Mediterana (prin eventuala plecare din Cipru şi Malta şi prin separarea Gibraltarului) şi până la posibilitatea unui altfel de acces în Oceanul Atlantic (prin probabila independenţă a Scoţiei), Brexit oferă Rusiei un foarte atrăgător câmp de posibilităţi. Totuşi, acolo unde interesele de propagandă o cer – adică în Republica Moldova – Brexit devine câh sau bau-bau.
În realitate, cum spuneam, Brexit este, pentru Chişinău, o oportunitate care, dacă ar fi utilizată (chestie de care mă îndoiesc), ar putea determina o ieşire definitivă din cercul istoric al înapoierii, subdezvoltării şi izolării. Şi, nu în ultimul rând, o regăsire a rădăcinilor pierdute prin raptul sovietic din 1944. (Mai mule detalii AICI)

Agerpres:

"Când Donald Trump spune 'Ei bine, vom negocia un acord mai bun', credeți că va ieși și va găsi un acord mai bun? Este ca și cum O.J. Simpson ar spune că va ieși și îl va găsi pe adevăratul ucigaș", a declarat John Kerry la postul de televiziune NBC, într-o aluzie la fosta vedetă a fotbalului american care a fost achitat pentru uciderea soției sale.
"Toată lumea știe că nu va face acest lucru pentru că nu crede în așa ceva", a subliniat John Kerry în legătură cu declarațiile făcute joi de președintele SUA despre o eventuală renegociere a acordului de la Paris, ceea ce, de altfel, țările europene au exclus.
"Dacă ar fi crezut în el, nu ieșea din Paris", a mai afirmat ironic fostul secretar de stat care a acționat cu toată greutatea în ultimele negocieri desfășurate la sfârșitul lui 2015 la Paris.
La fel ca numeroși responsabili politici, diplomați, experți, John Kerry a deplâns încă o dată că "America a abandonat leadershipul său (în privința climei) în mod unilateral, în timp ce de mai mulți ani chiar și președinții republicani (George Bush tatăl și fiul) au acționat în această direcție". (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.