Premium
Ziarul Financiar:
Care credeţi că este cea mai mare ameninţare pentru Europa Centrală şi de Est în următorii ani? Creşterea naţionalismului, care se vede tot mai des, a fost răspunsul direct al lui Karl Sevelda, CEO-ul grupului austriac Raiffeisen International, cel care deţine reţeaua de bănci din fostele ţările comuniste, inclusiv din România, la Forumul Euromoney de la Viena, de acum două săptămâni.
Opinia lui este împărtăşită de o bună parte dintre investitorii din Europa Centrală şi de Est, în special cei din sectorul bancar, care sunt cel mai expuşi la naţionalismul politicienilor şi mulţimilor.
Sevelda constată că investitorii străini, cei care au venit în aceste ţări acum două decenii şi au făcut primele investiţii, încep să fie expulzaţi, nu mai sunt bineveniţi: „suntem trataţi incorect.”
Mai mult decât atât, băncile şi în special băncile străine, sunt găsite ţapi ispăşitori pentru situaţiile economice dificile din ţările unde sunt prezente, plătind în locul politicienilor din ţările respective, care dau vina pe bancheri.
Noi am făcut greşeli pentru care am plătit, dar nu putem să fim responsabili şi în locul politicienilor, spune bancherul austriac.
Europa de Est ar trebui să strângă rândurile, în condiţiile în care Europa are propriile probleme, iar în Statele Unite există instabilitate odată cu venirea lui Donald Trump.
Acest naţionalism din Europa Centrală şi de Est, care a început cu Ungaria, continuă cu Polonia şi începe să se manifeste în România, deşi nu la fel de mult ca în Polonia, nu va aduce nimic bun, spune Sevelda. „PSD pare mai rezonabil”.
Viitorul nu este în separatism: We need more Europe, not less Europe, spune şeful de la Raiffeisen International.
După mai bine de 25 de ani de la căderea comunismului, ţările Europei Centrale şi de Est, cele incluse în Uniunea Europeană, ridică glasul.
Investitorii străini, care prin investiţiile lor au acoperit o bună parte din golurile economice lăsate de căderea comunismului, sunt văzuţi cu alţi ochi de noile generaţii de politicieni, de companiile naţionale de stat şi private care s-au ridicat în ultimele decenii şi, nu în ultimul rând, de o bună parte din populaţie, pentru care căderea comunismului şi integrarea în Uniunea Europeană nu le-au adus nimic bun.
Revolta şi frustrarea investitorilor străini vin din faptul că au fost buni să vină cu banii când s-au prăbuşit fostele economii comuniste, au adus know-how, au adus echipamente noi, au deschis pieţe de desfacere, au pregătit noile generaţii de angajaţi, au majorat salariile, au ridicat nivelul de trai, iar acum nu mai sunt bineveniţi, sunt expulzaţi, sunt daţi afară. De ce?
În România, acest naţionalism politic şi economic (care se manifestă în Ungaria şi Polonia), încă nu se vede în practică, deşi ca retorică este, mai nou, prezent în discursurile politicienilor şi ale unor oameni de afaceri români.
Poate românii sunt mai cosmopoliţi având în vedere că peste 3 milioane lucrează în străinătate, iar integrarea în Uniunea Europeană are cel mai ridicat grad de favorabilitate dintre toate popoarele din Europa Centrală şi de Est.
Din punct de vedere economic, întrebarea este dacă locul investitorilor străini poate fi luat de altcineva, de companii româneşti sau de către statul român prin companiile pe care le mai deţine.
Evenimentul Zilei:
Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a anunțat, ieri, după o întâlnire informală cu liderii județeni, că Congresul PNL va avea loc cel târziu în iunie. Tabăra lui Blaga ar fi dorit un Congres mai rapid.
„Blaga e ipocrit”
Senatorul PNL Daniel Zamfir a spus, ieri, pentru EVZ că Blaga a pus la cale un plan „ipocrit” care ar scinda partidul. „Dacă PNL făcea alegeri de sus în jos, cum vrea Blaga, toți foștii șefi de organizații, indiferent de rezultat, ar fi fost menținuți în funcții, tocmai ca ei să poată sstabili lista pentru Congres”, a explicat el. Zamfir a adăugat că Blaga îi „învrăjbeşte” pe foştii PDL-işti împotriva vechilor liberali. Candidatul susţinut de Vasile Blaga la şefia PNL, Cătălin Predoiu, spunea în martie 2016 că e dispus la o alianţă cu PMP împotriva PSD.
Blaga: „Un frustrat”
Întrebat de EVZ ce opinie are despre acuzațiile care i se aduc, Blaga a răspuns: „Cine este Daniel Zamfir? Nu comentez datele de viață ale lui Daniel Zamfir. Se pare că a rămas la frustrările din 2001”. Zamfir era membru PD în 2001, când Traian Băsescu devenea liderul partidului.
Adevarul:
De la renunţarea la programul Obamacare la proiectul de a pune sub anchetă posibile fraude electorale în statele pe care preşedintele le-a pierdut, şi care au înclinat balanţa votului popular în favoarea adversarei sale, totul a fost în crescento.
„Nu există dovezi pentru afirmaţiile preşedintelui, şi i-am spus cât se poate de clar acest lucru. Un lider abia ajuns la Casa Albă atât de nesigur de sine încât să submineze integritatea sistemului nostru electoral e ceva extrem de bizar. Vrea să investigheze ceva uşor de dovedit fals, dar se opune unei anchete asupra imixtiunii ruseşti în alegeri şi legăturilor posibile cu personalul său de campanie. Tot ce dorim este adevărul. Sincer, afirmaţia preşedintelui mă întristează. Îl compătimesc. M-am rugat întâi pentru el, apoi pentru ţară“, a anunţat lidera minorităţii Democrate din Cameră, Nancy Pelosi.
A urmat, în avalanşa de ordine şi decrete în diverse stadii de elaborare, cel privind zidul de la graniţa cu Mexicul - a cărui construcţie urmează să înceapă "în câteva luni" - şi măsurile restrictive şi prohibitive privind imigraţia.
Toate aceste măsuri sunt însoţite de o preconizată înteţire a arestărilor şi deportărilor de ilegali aflaţi pe teritoriul ţării, campanie pentru care este nevoie de sprijinul autorităţilor statale şi locale.
"Vom rezista,vom sfida, şi-i vom apăra pe newyorkezi", a replicat preşedinta Consiliului Municipal, Melissa Mark-Viverito.
„S-au succedat, în doar o săptămână, anunţuri care au schimbat, în multe privinţe, direcţia şi priorităţile politicii americane din ultimii 75 de ani. E înfricoşător ce reprezintă acest om, iar acest ordin executiv este imoral. A ameninţa, printr-un truc politic ieftin, că vei bloca fonduri destinate forţelor locale de ordine, lăsându-le astfel vulnerabile la un atac terorist, asta este imoral", a precizat Joseph Crowley, deputat Democrat de New York în Parlamentul federal.
RFI:
In plin scandal legat de presupusele locuri de muncă fictive acordate soţiei sale Penelope, François Fillon, candidatul dreptei la prezidenţialele din Franţa, şi-a ţinut duminică primul mare miting de campanie la Paris. Aşa-zisul "miting fondator" a avut loc în compania doamnei Fillon, foarte emoţionată de ovaţiile publicului.
Cum era de aşteptat, François Fillon a fost foarte combativ la mitingul de la Porte de la Villette. Candidatul conservator pentru prezidenţialele din aprilie a denunţat "forţele care vor să-l reducă la tăcere", "manipulările grosiere" şi "manevrele care put a calomnie", tot atâte referiri la scandalul provocat de presupusele locuri de muncă fictive de care ar fi beneficiat soţia sa, Penelope. O nevastă care, aşa cum era prevăzut de multă vreme, se afla în primul rând, vizibil emoţionată, alături de soţul ei, la mitingul de duminică. "Să mă atace cine vrea dar lăsaţi-mi soţia în pace" a implorat aproape François Fillon de la tribuna mitingului parizian. Reuniune la care au venit să asiste circa 15.000 de simpatizanţi ai dreptei, spun organizatorii.
Sondajele de opinie sunt însă nemilioase: cele mai recente anchete arată că François Fillon pierde teren iar în tabăra sa, oamenii încep să se îndoiască. Din favorit până acum câteva zile, Fillon a devenit un candidat fragil. Ex-premierul promite însă că nu se va lăsa, nu va abandona lupta. Mitingul de la Villette a fost deci crucial pentru el. Rămâne de văzut dacă François Fillon a reuşit sau nu să-şi relanseze campania.
