DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cel mai cunoscut demograf român face un apel urgent către Nicolae Ciucă: 'Intervenția este indispensabilă'

Vasile Ghețău

Primăriile sectoarelor din București refuză să își îndeplinească obligațiile legale din carul celui mai important eveniment organizat de statul român, în acest an: Recensământul Populației și Locuințelor. Cei 6 primari de sector nu pun la dispoziție recenzori, așa cum prevede OUG 19/2020, iar recenzarea prin intermediul recenzorilor se află la un nivel dezastruos. Nici măcar ședința pe care Ministerul de Interne a găzduit-o cu toți prefecții, inclusiv cu cel al Bucureștiului, Toni Greblă, nu i-a făcut pe edilii bucureșteni să își ducă la îndeplinire obligațiile. În acest sens, pentru evitarea unui dezastru, cel mai cunocut demograf român, Vasile Ghețău, membru al Consiliului de Comunicare și Transparență al Recensământului Populației și Locuințelor, face un apel la premierul Nicolae Ciucă să intervină de urgență.

Vasile Ghețău este profesorul care i-a pus la punct pe controversații avocați Gheorghe Piperea și Elena Radu pe tema recensământului.

”Ne aflăm la începutul celei de a doua jumătăți a fazei de recenzare prin vizite ale recenzorilor în gospodării iar datele și informațiile din prima jumătate a acestei faza permit construirea unui tablou general al mersului operațiunilor, tablou relativ departe de așteptări și în vădit contrast cu masiva autorecenzare a populației în prima fază de recenzare. Este bine să precizăm de la început, vom pune față în față rezultate ale unui context care a depins fundamental de atitudinea și comportamentul populației, la autorecenzare, cu rezultate care depind în primul rând de recrutarea și munca recenzorilor și de felul în care primăriile au organizat înregistrarea cu recenzori. Relatările din presă descriu o atitudine favorabilă recenzării în gospodării, continuând astfel atitudinea și comportamentul milioanelor de români care s-au recenzat până acum. Este vorba de revista presei pregătită zilnic la Institutul Național de Statistică și distribuită membrilor Consiliului de Comunicare și Transparență al recensământului.

Datele folosite sunt cele publicate de Institutul Național de Statistică și cele transmise de institut în urma solicitării. Sunt date parțiale, aflate unele dintre ele în diverse faze de verificare, corectare și validare iar prudența se impune și în utilizarea lor și în formularea unor concluzii.

La sfârșitul zilei de joi, 24 iunie, a 25-a zi de recenzare din cele 48 ale înregistrării în gospodării, erau recenzate 3 milioane persoane. Cele mai multe erau înregistrări finalizate și lor li se adăugau un număr de chestionare care se aflau în faze de verificare, corectare, validare. Fiind vorba de chestionare completate de recenzori, ele vor fi finalizate prin contact al recenzorului pentru clarificarea problemelor și vor fi validate.

Este cifra de 3 milioane locuitori recenzați o cifră mare? Nu, nu este mare, la o privire sumară, dar ea trebuie apreciată într-un context mai larg. Demararea înregistrării în gospodării a constituit un inevitabil dificil proces în primele zile și chiar săptămâni. Două explicații pot fi aduse. Mulți recenzori s-au confruntat cu situații complexe în gospodării ținând de identificarea membrilor care au reședința obișnuită în locuința respectivă, multe persoane fiind plecate și locuind în alte țări pe durate diferite ori în alte localități din țară și ei pe durate diferite. Distincția dintre reședința permanentă, domiciliul, și reședința obișnuită, locul în care o persoană locuiește efectiv de cel puțin 12 luni, nu este ușor de detectat în multe situații. Capitolul consacrat Migrației interne și internaționale din chestionarul de recensământ nu este ușor nici pentru un recenzor bine instruit. Imensa migrație externă a românilor descrie o multitudine de situații în stabilirea reședinței obișnuite și punctele 2a-2k din capitolul menționat au tocmai menirea de a stabili situația reala a persoanei. Dificultățile au dus la abandonarea de către recenzori a misiunii în unele locuri chiar dacă retribuirea unui recenzor este generoasă (pentru un chestionar de populație indemnizația este de 7,5 lei iar pentru un chestionar de locuință de 3,5 lei. Cu alte cuvinte, la înregistrarea a 100 de persoane în 40 de locuințe remunerația este de

(100 x 7,5) + (40 x 3,5) = 750+140=890 lei). Pe de altă parte, nici acum în marile orașe numărul recenzorilor nu este cel suficient. Situația are origini în felul în care primăriile s-au ocupat din timp de recrutarea și instruirea recenzorilor. În plus, au existat exigențe tehnice inevitabile de armonizare între tabletele recenzorilor si încărcarea informațiilor în sistem.

Vom înțelege mai bine ce înseamnă pentru recensământ cele 3 milioane de locuitori recenzați la domiciliu în primele 24 de zile ale acestei faze dacă vom plasa datele alături de cele din faza autorecenzării. Figurile 1A și 1B oferă acest cadru. Sunt mai multe constatări și observații care se pot desprinde din date. Prima constatare este cea a unei înregistrări incomparabil mai mari în faza autorecenzării față de înregistrarea cu recenzor de până acum. O durată a înregistrării de 75 de zile în prima fază și de numai 24 de zile în faza actuală explică diferențele. Apoi, celelalte lucruri fiind egale, la județele cu valori de peste 60 la sută ale populației autorecenzate proporția populației înregistrate cu recenzor se referă la o populație nerecenzată în faza autorecenzării mai mică și, cu ritmul modest de înregistrare cu recenzor din cele 24 de zile, proporția populației recenzate nu poate fi și ea decât mai mică. Este cazul îndeosebi al județelor Harghita, Ilfov, Covasna, Cluj, Brașov, Mureș, Sibiu, cu proporții în jur de 10 la sută, la o medie de 16 la sută, și al Municipiului București, purtător al „coroanei‟ unei mizerabile proporții de 4 la sută. Pe lângă o proporție mare a populației autorecenzate, județele menționate au, cu unele excepții, și un grad mai mare de urbanizare. Or, proporția populației înregistrate cu recenzor este mai mică tocmai în județele mai urbanizate. Se mai poate remarca în figurile 1A și 1B performanțele superioare la înregistrarea cu recenzor în județe cu grad ridicat și foarte ridicat al populației autorecenzate, Brăila, Botoșani, Vâlcea și alte câteva. Nu este altceva decât rezultatul bunei organizări a operațiunilor în teren.

content-image

În legătură cu dimensiunea și proporția populației autorecenzate o precizare este necesară. Datele publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul fazei de autorecenzare indicau 8,9 milioane locuitori având CNP unic și validat, reprezentând 47 la sută din populația rezidentă a țării. Există însă un număr important de chestionare care conțin erori la unul, doi sau trei indicatori din chestionar. Persoanele respective vor fi incluse în populația autorecenzată după operațiunile de verificare, corectare și validare. Erorile provin din dificultăți inerente în folosirea în premieră a recenzării online, neînțelegerea conținutului unor indicatori din chestionar, imperfecțiuni ale platformei de recenzare, grabă în completarea chestionarelor. Recenzările multiple sunt motivate în mare parte prin dorința celor care s-au autorecenzat în primele zile de a opera corecturi ulterioare în informațiile trecute inițial în chestionar, după mai multă documentare și informare.

Persoanele având chestionare aflate faze de verificare, corectare și validare vor fi incluse în populația autorecenzată la terminarea operațiunilor și, prin exercițiul pe care îl propunem, celor 8,9 milioane de persoane autorecenzate având CNP unic și validat din comunicatul INS li se adaugă mai mult de 1 milion de persoane dintre cele care au chestionare cu erori, populația autorecenzată ajungând astfel la peste 10 milioane locuitori, reprezentând 53 la sută din populația rezidentă estimată de INS la 1 decembrie 2021. Este o proporție mare, chiar deosebit de mare pentru o populație care a folosit în premieră o platformă de recenzare cu inerente dificultăți de operare, într-o țară aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în digitalizarea societății. Datele din figura 1A țin cont de această majorare iar implicația majoră este reducerea numărului populației care urmează a fi înregistrată cu recenzor.

content-image

Corelația dintre autorecenzare și înregistrare cu recenzor la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare economică, în figura 2, este logică și relevantă: valorile mai mari ale autorecenzării în regiunile București-Ilfov, Centru și Nord-Vest au corespondent în valori mai mici ale înregistrării cu recenzor și invers, cazul celor 3 regiuni din Sud și al regiunii Nord-Est cu valori mai mici ale autorecenzării și valori mai ridicate ale populației înregistrate cu recenzor. Să nu uităm că situația celei din urmă recenzări este fluidă, schimbări importante fiind așteptate în a doua perioadă a înregistrării cu recenzor.

În final, câteva observații asupra recenzării de până acum și a celei care va urma. Populația recenzată până la 25 iunie este de 13,2 milioane, reprezentând 69 la sută din populația rezidentă a țării estimată de INS. Mai sunt de recenzat circa 5,8 milioane locuitori (s-ar putea să fie mai puțini dacă populația rezidentă a țării este inferioară celei estimate de Institutul Național de Statistică – 19 milioane). Se poate vedea în figura 3 că în aproape jumătate din județele țării gradul de recenzare este între 60 și 70 la sută și de evoluția recenzării în aceste județe depinde soarta întregului recensământ. Este vorba de actuala înregistrare cu recenzor. Unde este recenzarea mai scăzută?

content-image

Tabloul nu este uniform. Întâlnim județe cu recenzare mai redusă și la autorecenzare și la înregistrare cu recenzor – Caraș-Severin, Tulcea, Maramureș, județe cu autorecenzare inferioară – Iași, Giurgiu, Dolj, Mehedinți, Maramureș, Neamț, Bacău, Ialomița, Vaslui, Suceava și județe cu înregistrare cu recenzor scăzută – Timiș, Satu Mare, Alba, la care se adaugă Municipiul București. Performanța Capitalei la autorecenzare nu a fost printre cele mai mari iar proporția populației înregistrate cu recenzor este derizorie – 4 la sută. Este bine să precizăm că recenzarea în actuala fază intră în responsabilitatea exclusivă a primăriilor (prevăzută în lege), lucru cunoscut și la cele 6 primării de sector de la București.

content-image

Evidențierea mai pregnantă a drumului pe care îl au de parcurs județele în recenzarea care urmează pentru a acoperi întreaga populație până la 18 iulie este prezentată în figura 4, cititorul putând vedea nivelul actual al înregistrării cu recenzor și cel reclamat de recenzarea întregii populații (luată fiind în considerare populația autorecenzată). Va fi greu, enorm de greu pentru cele mai multe județe să treacă de la o înregistrare cu recenzor a populației în jur de 20 la sută astăzi la o recenzare de 50-60 la sută. Cu această perspectivă dramatică numai guvernul și alte instituții ale statului și administrațiilor locale pot schimba starea lucrurilor și intervenția este indispensabilă. Un recensământ național nu poate eșua în anul 2022. Măsurile care vor fi luate, felul în care vor fi aplicate și monitorizate vor constitui un mare test pentru Statul Român. Pentru Guvern, administrația centrală și locală, pentru întreaga societate românească. Recensământul este al populației României.”

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.