DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate a lansat Programul pentru fundamentarea de politici publice alternative

European Parliament
UE PE parlamentul european

Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate (CFPSS) a lansat Programul pentru fundamentarea de politici publice alternative, în contextul apelului preşedintelui Comisiei Europene pentru a sprijini Conferinţa privind viitorul Europei, potrivit Agerpres.

Potrivit reprezentanţilor CFPSS, acest program reprezintă un demers ştiinţific de analiză şi dezbateri care să contribuie la formularea priorităţilor României în cadrul Uniunii Europene, în general, şi în cadrul Politicii de securitate şi de apărare comună (PSAC) şi Politicii externe şi de securitate comună (PESC), în particular.

Aceştia susţin că, prin acest program, Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate îşi asumă şi priorităţile identificate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capacitate Administrativă din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice privind creşterea capacităţii ONG-urilor şi a partenerilor sociali de a formula politici publice alternative, în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Citește și: Rareș Bogdan a izbucnit: Gata cu capul plecat, România trebuie să stea în primul rând în Europa

Directorul de cercetare al CFPSS, Jason Strakes (SUA), susţine că Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate dezvoltă programe variate de cercetare care urmăresc să exploreze schimbarea în domeniul relaţiilor internaţionale, luând în considerare magnitudinea, scopul şi trăsăturile geografice ale actorilor emergenţi ori reîntorşi pe scena politicii mondiale.

"Criza globală actuală cauzată de noul coronavirus pare a fi accelerat o serie de schimbări în cadrul ordinii mondiale, care pot avea efecte puternice asupra României. Majoritatea priorităţilor de politică externă a României s-au axat în ultimii 30 de ani pe dezvoltarea relaţiilor transatlantice. Relaţiile cu alte regiuni sau state importante (precum India, Japonia, Rusia sau China) au fost ignorate sau abandonate complet. Expertiza din spaţiul academic şi public din ţară a fost dezvoltată în mare parte pentru a servi direcţiei transatlantice. Centrul pentru Politică Externă şi Studii de Securitate a luat fiinţă tocmai pentru a răspunde nevoii de a considera rolul şi poziţionarea României faţă de o serie largă de actori la nivel internaţional. Acest demers nu trebuie văzut ca fiind în opoziţie cu direcţia transatlantică a Românei, ci ca un efort complementar menit să întărească influenţa ţării la nivel global, dar şi de a înţelege transformarea ordinii mondiale. CPESS dezvoltă programe variate de cercetare care urmăresc să exploreze schimbarea în domeniul relaţiilor internaţionale, luând în considerare magnitudinea, scopul şi trăsăturile geografice ale actorilor emergenţi ori reîntorşi pe scena politicii mondiale", afirmă Jason Strakes.

Citește și: EXCLUSIV VIDEO Cutremur major în Poliție! Scandal fără precedent: Mașini care circulă fără ITP valabil

Potrivit sursei citate, CFPSS aplică o viziune pluralistă asupra studiului relaţiilor internaţionale, fiind o organizaţie apolitică, non-guvernamentală şi non-profit care nu este afiliată niciunei universităţi de pe teritoriul României.

"În deplină concordanţă cu obiectivele sale, CFPSS a iniţiat legături cu diverşi membrii ai mediului academic şi cu numeroase think-thank-uri de renume, din state precum Israel, Italia, Marea Britanie, sau chiar SUA, China, Rusia, Pakistan, Azerbaidjan, Coreea de Sud etc., dezvoltând, printre multe altele, alături de partenerii săi, două programe de cercetare critice, care au în prim-plan regiunea Est Mediteraneană şi spaţiul extins al Mării Negre. Prin cercetările noastre, publicate în jurnale academice, am urmărit informarea corectă a actorilor implicaţi în dezvoltarea de politici publice. În acest sens, ne-am angajat în dezbaterile ce gravitează în jurul dezvoltării politicii externe a României (cu sprijinul Parlamentului României) şi al viitorului democraţiei din Europa Centrală şi Estică (prin suportul oferit de către Serviciul European de Acţiune Externă şi al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse). Punând valoare pe principiul fundamental al libertăţii academice şi al pluralismului din lumea ştiinţifică, în cadrul CFPSS dorim să accentuăm necesitatea dezvoltării gândirii critice ca pas primordial în crearea unei societăţi deschise şi fundamentate pe principiile libertăţii individuale şi supremaţiei statului de drept. În cadrul CFPSS suntem interesaţi în a explora şi a înţelege natura evoluţiilor şi a dinamicilor curente, care transced disensiunile de tipul "Vestul" versus "Restul" sau "Nordul" şi "Sudul Global", narative ce au fost construite de-a lungul dezvoltării întregii civilizaţii umane prin interacţiuni aflate în relaţii de opoziţie. Tocmai din această cauză, exprimarea preferinţei oricărei linii de gândire ori părţi implicate ar putea favoriza etnocentrismul şi excepţionalismul, ambele aspecte fiind dăunătoare lumii interdependente în care trăim astăzi. În acest sens, CFPSS doreşte să aplice o viziune pluralistă asupra studiului relaţiilor internaţionale, fiind o organizaţie apolitică, non-guvernamentală şi non-profit care nu este afiliată niciunei universităţi de pe teritoriul României", a detaliat Jason Strakes.

Directorul adjunct al Centrului pentru Politică Externă şi Studii de Securitate, Cristian Niţoiu (Marea Britanie), susţine că CFPSS militează pentru o politică externă bazată pe principiile corectitudinii, echilibrului şi deschiderii, ce poate contribui la unificarea eforturilor statelor în ceea ce priveşte abordarea colaborativă a provocărilor comune, dând ca exemplu în acest sens poziţia faţă de competiţia privind 5G, între China şi SUA.

"Luând în considerare faptul că secretarul general al NATO a recunoscut recent că Republica Populară Chineză 'schimbă în mod fundamental balanţa de putere globală' şi că aceasta din urmă 'nu este un adversar sau un inamic', rearticulăm poziţia noastră conform căreia o politică externă bazată pe principiile corectitudinii, echilibrului şi al deschiderii poate contribui la unificarea eforturilor statelor în ceea ce priveşte abordarea colaborativă a provocărilor comune. Mai mult decât atât, Republica Populară Chineză şi-a setat ţelul de a deveni o superputere în domeniul ştiinţei şi al inovării tehnologice până în momentul festivităţilor dedicate celei de a 100-a aniversări a Republicii Populare din anul 2049. Prin prisma dezvoltărilor recente, putem spune că a arăta deschidere faţă de unul dintre giganţii industriilor dominate de către inteligenţa artificială, în paralel cu învăţarea din punctele sale forte, necesită o gândire critică, respectiv adresare în formate bilaterale a problemelor sensibile într-un mod cât mai deschis. Entităţile private, agenţiile guvernamentale şi organizaţiile societăţii civile, care provin din ţări considerate a fi economii de top sau puteri majore pe scena politicii europene ori globale, se pregătesc rapid pentru a construi poduri de colaborare către Republica Populară Chineză. Acest lucru reprezintă unul dintre factorii de dezvoltare în care Guvernul României, comunitatea ştiinţifică şi companiile private autohtone ar trebui să se implice în mod creativ", susţine Cristian Niţoiu.

Potrivit directorului Centrului pentru Politică Externă şi Studii de Securitate, Florin Păsătoiu (România), în acest moment, sunt multe întrebări şi subiecte pe care o mare parte a comunităţii de experţi refuză să le abordeze, în condiţiile în care mass-media rămâne reticentă în a le prelua cu scopul de a stimula o dezbatere publică autentică.

"Teama de a genera reacţii dintre cele mai adverse dinspre mediul politic şi media face ca din ce în ce mai mulţi experţi din mediul academic şi sectorul organizaţiilor non-guvernamentale să refuze a-şi asuma analize publice obiective în afara agendei şi mesajelor care au ca obiect să apere 'interesul naţional şi statul de drept'. Sintagme precum 'interes naţional' şi 'statul de drept' au devenit deja clişee în discursurile publice dintre cele mai diverse, folosite adeseori de personaje cu puţină instrucţie, în general, şi formare de specialitate, în particular. Sub pretextul conservării celor două, articularea de mesaje în spaţiul public rămâne atent monitorizată şi taxată, dacă nu cenzurată, căutând a bloca cu orice preţ promovarea unor poziţii diferite de cele aşa-zis mainstream. Monopol al unor grupuri obscure, ce ostentativ pozează în 'idioţi utili', reclamând eforturi pentru 'protejarea interesului naţional şi a statului de drept', pe fond, aceştia aduc deservicii grave ordinii de drept, în general, şi relaţiilor externe ale Romaniei, în particular. În acest context, domeniile politicii externe, de securitate şi apărare rămân îndeobşte cu atât mai puţin obiect al dezbaterilor publice altele decât cele organizate în formatele clasice controlate, unde vorbitorii şi mesajele sunt apriori stabilite. Sunt multe întrebări şi subiecte pe care o mare parte a comunităţii de experţi refuză să le abordeze în condiţiile în care media rămâne reticentă să le preia cu scopul de a stimula dezbaterea publică", susţine Păsătoiu.

Directorul CFPSS mai afirmă că excluderea opţiunilor multiple în politica externă precum şi angajarea Romaniei în proiecte de securitate şi apărare, fără o analiză temeinică a impactului asupra ţării şi cetăţenilor pe termen mediu şi lung, "deserveşte mai degrabă interese private şi promovează un stat unde ordinea de drept este încălcată cu bună ştiinţă".

"Înţelegem 'interesul naţional' formulat şi implementat prin politici publice ca expresie legitimă a întregii populaţii a României, indiferent de gradul de educaţie şi rezidenţă. Contractul social semnat de către cetăţeni şi stat îl obligă pe cel din urmă să ţină cont de aşteptările, necesităţile cetăţenilor şi, nu în ultimul rând, să maximizeze oportunităţi care pot creşte prezenţa României în lume, securitatea şi bunăstarea individuală. A limita discuţia despre 'interes naţional' şi 'stat de drept' ca fiind o funcţie raport de condiţionalitate dintre organizaţiile internaţionale şi România, în contextul transformărilor substanţiale în dinamica relaţiilor dintre state, este ca şi cum ai nega principii fondatoare ale statului modern, precum dubla suveranitate (libertate în formularea şi operaţionalizarea politicii externe şi neamestecul actorilor externi în afacerile interne de stat). Transformările structurale la care este expus Vestul, geografia, fragilitatea geopolitică în care se află România şi, mai ales, deficitul de securitate cu care se confruntă, obligă la asumarea unei politici externe ce promovează o diplomaţie echilibrată, gradual reluând şi normalizând relaţiile bilaterale, atât cu state cu care am avut o relaţie tradiţională, solidă, cât şi cu state unde relaţiile bilaterale au fost sensibile. Şi totuşi, între reconcilierea istorică şi necesitatea forţată a unei confruntări absolute ca nou modus operandi, diplomaţia românească deţine suficientă experienţă pentru a formula o abordare echilibrată", a subliniat Păsătoiu.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.