Cea mai mare crimă pe care un sistem o poate face este aceea de a ucide vocaţiile, a afirmat, duminică, la Târgul de Carte Gaudeamus, filologul Ştefan Colceriu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan şi Al. Rosetti".
Ştefan Colceriu a participat, duminică, alături de filosoful Gabriel Liiceanu şi de filologul şi teologul Francisca Băltăceanu, la lansarea de către Editura Humanitas, la Gaudeamus, a volumului I al cărţii "Kairos. Manual de greacă veche", lucrare coordonată de Andreas Weileder şi Markus Heber, apărută în traducerea şi adaptarea cercetătorului, potrivit Agerpres.
"Din punctul meu de vedere, nu există o crimă mai mare pe care o poate face un sistem decât aceea de a ucide vocaţiile, de a-i nivela pe toţi şi de a nu pune la dispoziţia fiecăruia dintre noi şansa vieţii, şansa de a răspunde chemării noastre interioare. Am tradus acest volum gândindu-mă la cei care, aşa cum spunea Petru Creţia, sunt neştiuţi. Oamenii mici dintre noi, copiii, care, altfel, în absenţa unui asemenea manual, nu ar şti niciodată şi nu ar putea intra niciodată în acea lume de care v-au vorbit doamna Băltăceanu şi domnul profesor Liiceanu. Este un univers nemaipomenit", a spus Colceriu.
E de datoria noastră, a fiecăruia, a subliniat Ştefan Colceriu, profesori fiind, să nu-i lăsăm pe copii să nu afle lucruri fundamentale pentru existenţa lor.
El a evocat memoria lui Vlad Bănăţeanu, "unul dintre cei mai mari savanţi din România", care, după ce s-a specializat în Franţa, Marea Britanie şi în Irlanda, a revenit în România, unde a "deschis altor oameni vocaţia şi, pur şi simplu, le-a arătat altor oameni ce înseamnă de fapt să ai acces la luminile respective".
"Aşa se explică de ce generaţia profesorilor mei a fost o generaţie atât de minunată, au fost mari profesori. (...) Pe unii dintre ei i-am prins şi eu. Deci, este absolut fundamental, după părerea mea, ca această tradiţie să meargă mai departe", a subliniat cercetătorul.
Ştefan Colceriu a arătat că acest "manual vorbeşte despre o tradiţie de 700 de ani".
"Şi asta pentru că manualele nu sunt altceva decât o expresie a unei tradiţii consolidate. În Germania se practică limba greacă în gimnaziile umaniste de 700 de ani. Aceasta este forma unei tradiţii culturale. Şi m-am gândit că este foarte important să aducem ideea despre o tradiţie culturală şi în spaţiul nostru cultural. Şi cel mai simplu lucru ca să faci treaba asta e pur şi simplu să te chinuieşti puţin să traduci aşa ceva şi să adaptezi în măsură mică, foarte mică, în care e nevoie de direcţiile de gramatică din nemţeşte în româneşte", a explicat filologul.
Colceriu a mai spus că manualul are "o structură super-cristalină", constituindu-se într-o "călătorie prin tradiţia culturală a Greciei".
"Este un manual foarte decantat, eu am avut experienţa multor manuale de greacă, acesta este cel mai bun, pentru că o să vedeţi că nimic nu se pierde pe drumul pe care îl faci cu acest manual. (...) O să observaţi că tot manual acesta este alcătuit din lecţii care au trei pagini: o pagină de text cu exerciţii şi două pagini foarte rarefiate faţă de ce poate să fie 'oribila' gramatică greacă, absolut minunat concepute. Este o călătorie la propriu prin tradiţia culturală a Greciei şi, în acelaşi timp, fără multe cuvinte, aşa cum suntem obişnuiţi din idioatele manuale româneşti de latină, cu multe cuvinte despre diverse lucruri neesenţiale. Totul este transmis aici prin greceşte pentru cei care învaţă", a arătat Colceriu.
***
Editura Humanitas a lansat, duminică, la Gaudeamus, volumul I al cărţii "Kairos. Manual de greacă veche", lucrare coordonată de Andreas Weileder şi Markus Heber, apărută în traducerea şi adaptarea lui Ştefan Colceriu.
Potrivit Editurii Humnaitas, ˝Kairos" ne dovedeşte că greaca veche se poate învăţa ca orice limbă modernă, iar după parcurgerea acestui manual, vom avea acces la orice text al elenismului antic.
Cele 95 de lecţii - 50 în primul volum, 45 în cel de-al doilea - au, spre deosebire de orice alt manual de greacă, avantajul că: se adresează unui public de vârste foarte variate, începând cu elevii de gimnaziu şi de liceu; sunt dozate egal de la început la sfârşit, respectând principiul celor trei pagini: una de text şi de exerciţii, două, aerisite, de vocabular şi gramatică; au o concepţie unitară: textele nu sunt trunchiate, ci prezintă integral câte un mit, o anecdotă, o idee filozofică, exemplifică noţiunile de gramatică noi, le recapitulează constant pe cele anterioare şi introduc cuvintele treptat după o savantă cunoaştere a frecvenţei celor mai relevante din literatura greacă.
***
Ştefan Colceriu este doctor în filologie clasică (greacă veche şi latină). A beneficiat de studii la universităţile din Leuven (2005), Fribourg (2006-2007), Leiden (2009) şi Zurich (2011), fiind bursier al Confederaţiei Elveţiene şi al Colegiului "Noua Europă".
Este cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan şi Al. Rosetti" şi co-fondator al Masteratului de Studii Religioase - Texte şi Tradiţii din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde predă cursuri de istoria ideilor religioase, religie comparată şi limbă greacă veche.
Din 2013 a iniţiat la Colegiul "Noua Europă" două focus-grupuri pentru studierea şi cercetarea limbilor Bibliei (ebraică şi coptă). A făcut parte din echipa de traducere şi adnotare a Septuagintei (Vechiul Testament în greacă) şi lucrează la Dicţionarul etimologic al limbii române.
Domeniile sale de interes sunt filologia clasică şi biblică (greacă, latină, ebraică şi coptă), religiile mediteraneene antice şi cele din Orientul Apropiat şi, mai cu seamă, poezia eternă.
Comentează