Premium
Cinci organizații profesionale ale magistraților au transmis joi, 20 iulie, un memoriu amicus curiae la Curtea Constituțională, în legătură cu sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică pensiile de serviciu. Într-un document de 30 de pagini, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociația Procurorilor din România (APR) și Asociația Națională a Magistraților Pensionari din România (ANMPR) prezintă o serie de argumente extrinseci și intrinseci în susținerea neconstituționalității actului normativ.
În privința elementelor de neconstituționalitate extrinsecă, argumentele se referă la faptul că legea contravine principiului legalităţii şi încalcă hotărârile precedente ale Curţii Constituţionale; legea a fost adoptată cu încălcarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului; legea este profund viciată în privinţa clarităţii şi previzibilităţii.
Una dintre considențele lipsei de claritate a normei este aceea că, „de facto, pensia de serviciu a judecătorilor Curţii Constituţionale este parţial abrogată, cu toate că aceasta beneficiază de standardul de protecţie constituțională prevăzut magistraţilor” (pagina 6). La aceasta se adaugă impoosbilitatea calculării pensiilor din cauza caracterului vag al normei, care lasă nelămurite aspecte tehnice legate de vechime, continuitatea în profesie sau procentul din baza de calcul.
Asociațiile magistraților denunță „o modificare fundamentală a regimului juridic al dreptului magistraţilor la pensie, modificare intervenită brusc şi fără niciun fel de aplicare tranzitorie, ceea ce încalcă principiul securităţii juridice prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
„Este suficient să exemplificăm, în acest sens, că o persoană intrată în magistratură în septembrie 1998 şi născută în 1975, îndeplineşte, conform legii actuale, condiţiile de pensionare în septembrie 2023, îns,ă dacă modificările vor intra în vigoare, aceasta se va mai putea pensiona numai în anul 2035. O asemenea schimbare fundamentală este cu atât mai surprinzătoare cu cât legislaţia actuală în materie, respectiv Legea nr. 303/2022, a intrat în vigoare în decembrie 2022. În plus, contravine în mod flagrant politicii legislative de până în prezent, în privinţa modificării regimului juridic al vârstei de pensionare, în condiţiile în care, spre exemplu, prin Legea nr. 263/2010, legiuitorul a majorat vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi de la 62 la 65 de ani într-un interval de 15 ani”, argumentează cele cinci asociații (pagina 11 din memoriu).
Ultimul argument extrinsec se referă la lipsa avizului CSM, având în vedere că legiutorul a solicitat și obținut un aviz pe un proiect de lege radical diferit față de cel adoptat de Parlament.
Motive de neconstituţionalitate intrinsecă
Potrivit memoriului transmis de cele cinci asociații la CCR, modificările referitoare la pensia de serviciu a judecătorilor şi procurorilor, cuprinse în legea dedusă controlului de constituţionalitate, încalcă independenţa justiţiei.
„Problema pensiei de serviciu a magistraţilor a făcut obiectul a numeroase excepţii şi obiecţii de neconstituţionalitate. În acest context, printr-o multitudine de decizii, Curtea Constituţională a subliniat, în mod constant şi neechivoc, că pensia de serviciu constituie o componentă esenţială a independenţei justiţiei, componentă care beneficiază de protecţie constituţională”, amintesc autorii memoriului, oferind o serie de exemple în acest sens (pagina 14 și următoarele).
Pensiile pot fi mai mici decât dacă ar fi calculate la fel în sistemul public
„Referitor la cuantumul pensiei, aşa cum reiese neechivoc din cuprinsul jurisprudenţei constituţionale şi al instrumentelor internaţionale, magistraţii trebuie să beneficieze de o pensie de serviciu cât mai apropiată în cuantum de valoarea drepturilor salariale de care au beneficiat în activitate. În mod evident, elementul de referinţă avut în vedere nu este cuantumul veniturilor de pe toată durata de activitate, ci cuantumul acestora la data înscrierii la pensie, pentru că altminteri valoarea pensiei depinde de aspecte complet neprevăzute şi aflata în afara oricărei posibilităţi de control şi de previzibilitate, precum valoarea cu care s-au diminuat aceste venituri ca urmare a inflaţiei.
În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cuantumul pensiei magistraţilor este o componentă a principiului independenţei justiţiei, care include şi alte garanţii; securitatea financiară a magistraţilor, element al independenţei justiţiei, presupune şi asigurarea pensiei de serviciu, ca garanţie socială; principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, în aceeaşi măsură în care apără celelalte garanţii ale acestui principiu; acordarea pensiei de serviciu magistraţilor este o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statutului de drept (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 873/2010 şi Decizia nr. 900/2020).
Or, Legea dedusă controlului de constituţionalitate a priori contravine în mod flagrant standardului de protecţie menţionat. În acest sens, subliniem că mecanismul de calcul instituit, deşi aparent favorabil, este în realitate complet atipic şi conduce la stabilirea unei pensii al cărei cuantum poate fi chiar inferior celui ce ar putea fi stabilit în sistemul public de pensie.
Astfel, baza de calcul utilizată de legiuitor este reprezentată de media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor cu caracter permanent realizate în cei 25 de ani anteriori deschiderii dreptului la pensie, venituri asupra cărora se aplică procentul de 80%. Spre deosebire de orice alt sistem de pensie, baza de calcul a pensiei magistraţilor nu este supusă niciunei actualizări, ceea ce înseamnă că, în concret, pensia va fi determinată în raport de veniturile realizate pe parcursul celor 25 de ani, venituri a căror valoare reală actuală a fost mult diminuată ca urmare a inflaţiei.
În concret, în prezent, 80% din venitul realizat în urmă cu 25 de ani va însemna în cele mai multe cazuri o valoare absolut derizorie în condiţiile în care numai în anul 2022 rata anuală a inflaţiei a fost de 16,4%, ceea ce înseamnă o devalorizare cu 16,4% a unei sume de bani, prin raportare la anul 2021.
În schimb, în sistemul public de pensii, spre exemplu, modalitatea de determinare a punctajului prin raportarea veniturilor efectiv realizate la venitul mediu, coroborată cu actualizarea constantă a punctului de pensie şi cu aplicarea indicelui de corecţie determină o actualizare a veniturilor ce constituie baza de calcul şi aducerea acestora la o valoare proporţională actuală. În acelaşi sens, în cazul pensiilor militare, actualizarea veniturilor din perioada de referinţă prin raportare la o persoană aflată în funcţie asigură o corecţie a devalorizării veniturilor de referinţă prin inflaţie.
Aşa fiind, în lipsa unui mecanism de actualizare a sumelor care compun baza de calcul se ajunge la o reducere substanţială a cuantumului pensiei, mult sub valoarea veniturilor nete realizare de magistrat anterior înscrierii la pensie”, se arată în memoriu.
Autorii memoriului mai afirmă că legea criticată încalcă principiul previzibilităţii şi principiului securității juridice.
„Pe lângă contrarietatea acestor modificări cu standardul constituţional de protecţie şi, mai cu seamă, cu garanţiile asociate independenţei justiţiei şi judecătorilor, ca valoare indispensabilă a statului de drept, legea criticată aduce atingere şi principiilor previzibilităţii şi securităţii juridice. Sub acest aspect, trebuie remarcat că în pofida unei pretinse aplicări etapizate a prevederilor legale, în realitate majoritatea covârşitoare a noilor dispoziţii ar urma să se aplice de îndată, lipsind, după cum judicios a argumentat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în obiecţia formulată, un mecanism real de aplicare tranzitorie a legii”, se arată în memoriu (pagina 23).
Cele cinci asociații argumentează și că legea criticată contravine principiului nediscriminării, încalcă art. 44 din Constituţie și art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie și încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și la respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art. 147 din Constituţie.
„În concluzie, faţă de toate argumentele anterior expuse, solicităm admiterea excepţiei de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, declararea ca neconstituţională a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023) în ansamblul său şi, în special, a dispoziţiilor referitoare la pensia de serviciu a judecătorilor şi procurorilor”, concluzionează semnatarii: judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele UNJR, judecătoarea Andreea Ciucă, președintele AMR, judecătoarea Florica Roman, președintele AJADO, procuroarea Elena Iordache, președinte APR și procuror Kibedi Katalin, președinte ANMPR.
