DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

'Clișeele' europarlamentarului Manda, DEMONTATE FIR CU FIR de DNA - Celelalte INTERCEPTĂRI arată ASIGURĂRILE oferite de ex-șeful PSD Dolj

spionaj

Procurorii DNA de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție l-au deferit justiției pe fostul șef al PSD Dolj, actual europarlamentar în PE, Claudiu Manda, pentru folosire a influenței ori autorității ca persoană cu funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Citește și: PEDEAPSĂ DURĂ cerută de procurorii DNA în cazul ex-secretarului de stat Mihnea Costoiu

Alături de acesta va fi judecat de magistrații instanței supreme și Marius Nicolae Simcelescu, la data faptei directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj, pentru  abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul.

STIRIPESURSE va prezenta în exclusivitate, detaliat, dedesubturile esențiale ale acestui dosar de mare corupție în care se susține în esență că, printr-un telefon și întâlniri subversive, în interesul partidului, au fost revocate acte esențiale ce au condus la susținerea nelegală pe linie financiară a peste 50 de persoane asistate social.

Referitor la infracțiunea pentru care a fost cercetat și trimis în judecată ex-șeful PSD Dolj, actual europarlamentar, Claudiu Manda, magistrații DNA arată pe larg sensibilitatea genului de faptă și dificila dovedire a acestui gen de infracțiune.

Citește și: Situație GRAVĂ într-un dosar CLASAT al DNA cu `PROTAGONISTĂ` de LUX - 1,45 milioane euro RISCĂ..

Cu toate acestea procurorii DNA dețin, arată ei, proba irefutabilă, o interceptare telefonică, o discuție defalcată și explicată pe larg de către Direcție.

Este de menționat faptul că la momentul interceptării discuției telefonice dintre Claudiu Manda și Marius Nicolae Simcelescu în biroul în care a avut loc discuția exista montată și tehnică de înregistrarea mabientală.

Interceptarea în cauză se regăsește în dosar dar ea a fost diseminată anterior în mass-media după ce a fost postată de către Claudiu Manda în spațiul public.

Manda afirma la acel moment pe o platformă de socializare că discuția avută de el cu șeful AJPIS Dolj este una cel puțin neutră, care nu ar indica comiterea sau baza factuală a vreunei fapte de corupție.

Detaliile întânirii „de taină„ - Manda știa totul

„La acea vreme Marin Ion cunoștea că directorul AJPIS Dolj este numitul Simcelescu Marius, simpatizant și militant PSD, persoană pe care o mai întâlnise în trecut cu ocazia întâlnirilor avute la nivelul Organizației Județene Dolj a Partidului Social Democrat.

Cu toate acestea, Marin Ion a considerat că această relație bazată doar pe relația de apropiere față de același partid, PSD, nu este suficientă pentru a-l determina pe directorul AJPIS în sensul dorit, fiind conștient că s-ar fi lovit de refuzul acestuia întrucât rezolvarea problemei presupunea o încălcare a legii.

De asemenea, Marin Ion cunoștea că numitul Manda Iulian-Claudiu este președintele Organizației Județene Dolj a PSD, funcție ce îi conferea acestuia în mod direct influență și autoritate față de directorul Simcelescu Marius-Nicolae.

Prin urmare, primarul Marin Ion a decis că pentru determinarea directorului în sensul dorit este absolut necesar și suficient, lucru care s-a dovedit ulterior ca fiind adevărat, să obțină sprijinul lui Manda Iulian-Claudiu, care din perspectiva sa avea influența și autoritatea să intervină pe lângă director pentru rezolvarea problemei.

Astfel, în data de 05.06.2015, primarul Marin Ion l-a contactat telefonic pe Manda Iulian-Claudiu cu care a stabilit să se întâlnească în aceeași zi la sediul PSD Dolj situat pe strada M. Kogălniceanu din Craiova.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre situația existentă la nivelul comunei Bratovoești în urma controlului efectuat de AJPIS Dolj, în sensul că foarte mulți dintre beneficiarii de ajutoare sociale au încasat în mod necuvenit sume de bani cu titlu de VMG și că trebuie să restituie acele sume de bani.

Primarul i-a mai precizat că respectivii beneficiari sunt susținătorii săi și ai PSD și că dacă nu se rezolvă problema acelor debite, în mod cert, el și partidul vor pierde voturile acestora.

Primarul a afirmat că pentru rezolvarea problemei și anularea debitelor este nevoie de sprijinul directorului AJPIS Dolj, Simcelescu Marius-Nicolae”, se arată în dosarul de mare corupție aflat acum pe masa judecătorilor ICCJ.

Șeful AJPIS era pentru Manda „omul nostru”

„Manda Iulian- Claudiu îl cunoștea de mai mult timp pe inculpatul Simcelescu Marius despre care știa că este simpatizant și militant al Partidului Social Democrat.

În aceste împrejurări, Manda Iulian-Claudiu l-a descris pe directorul AJPIS Dolj ca fiind „omul nostru”, adică omul partidului și l-a asigurat pe primarul Marin Ion că problema se va rezolva.

Imediat, Manda Iulian-Claudiu, în prezența primarului Marin Ion, l-a contactat telefonic pe directorul Simcelescu Marius-Nicolae și a purtat cu acesta o discuție în legătură cu solicitarea primarului.

Mai întâi, Manda Iulian-Claudiu i-a comunicat directorului Simcelescu că este de față cu primarul comunei Bratovoești care-i prezentase o chestiune despre care primarul afirmase că are legătură cu el (cu Simcelescu).

L-a întrebat când îl primește în audiență pe acel primar pentru a vorbi în legătură cu chestiunea respectivă.

Directorul a spus că știe care e situația la Bratovoești și s-a arătat extrem de receptiv în legătură cu solicitarea lui Manda Iulian-Claudiu. I-a mai spus că dacă e nevoie se afirmat către director că trebuie să se întâlnească cu primarul și să stabilească împreună ce e de făcut.

Simcelescu Marius l-a asigurat că a înțeles și că o să rezolve problema afirmând „Da. Am înțeles domnu președinte. Nici o problemă. O rezolvăm noi într- un fel””, au mai descris anchetatatorii Direcției în actele dosarului.

Analiza amănunțită a reacției „legitime„ a lui Manda

„In continuare, față de răspunsul directorului că va rezolva într-un fel problema de la Bratovoești, fapt ce inducea ideea rezolvării ei inclusiv prin încălcarea reglementărilor în materie, lucru care s-a și întâmplat ulterior, Manda lulian-Claudiu a făcut o succesiune rapidă de afirmații în disonanță cu sensul și cursul discuției de până atunci:

„E treaba voastră, să fie legal totul, să nu se creadă că fac vreun trafic de infuență. Omul s-a prezentat la mine la birou cu o problemă care nu e de competența mea și este competența dumneavoastră, motiv pentru care l-am îndreptat către dumneavoastră să vă expună dumneavoastră problema.De aici încolo nu e în sarcina mea nimic. Da? ”, pentru ca, în final, Manda lulian-Claudiu să conchidă despre cele spuse: „Ai văzut ce frumos vorbesc?”, primind răspuns afirmativ, după care cei doi s-au salutat și au încheiat discuția”, mai arată DNA.

Lipsa de seriozitate

„Lipsa de seriozitate a discursului lui Manda lulian-Claudiu după afirmațiile directorului: (Da. Am înțeles domnu președinte. Nici o problemă. O rezolvăm noi într-un fel) este evidentă, chiar și numai în raport de ultima afirmație către director (Ai văzut ce frumos vorbesc?) prin care Manda lulian-Claudiu a devoalat formalismul celor spuse anterior și a scos la iveală adevăratul scop pentru care făcuse respectivele afirmații, acela de a se disculpa pentru situația în care convorbirea ar fi putut face obiectul unei investigații penale.

In plus, până la acel moment al discuției Manda lulian-Claudiu s-a adresat directorului cu apelativele „nea Simt” și „matale” pentru ca ulterior să spună de 3 ori „dumneavoastră”.

De asemenea, afirmația: „omul s-a prezentat la mine la birou cu o problemă care nu e de competența mea și este competența dumneavoastră, motiv pentru care l-am îndreptat către dumneavoastră să vă expună dumneavoastră problema” reprezintă un clișeu folosit de Manda lulian-Claudiu menit să plaseze într-un cadru aparent legal atât întâlnirea cu primarul cât și solicitarea către director. în realitate, afirmația este lipsită de orice sens deoarece „omul” (primar PSD) în mod normal nu avea cum să se prezinte la biroul președintelui PSD Dolj cu o asemenea problemă întrucât în mod evident un președinte de partid sau deputat nu putea să aibă vreo competență legală în chestiunea respectivă.

In plus, se constată că, în realitate, Manda lulian-Claudiu nu s-a rezumat în a- l îndrepta pe primar către director ci a decis să îl contacteze el însuși, fiind conștient că numai astfel directorul va înțelege îndeajuns de limpede că de respectiva chestiune sunt interesați atât el cât și partidul pe care îl reprezintă”, mai notează procurorii DNA în dosar.

Scopuri

„În acest context trebuie arătat că în cadrul discuției avute cu primarul, Manda lulian-Claudiu înțelesese suficient de clar cel puțin faptul că, în urma unui control al AJPIS Dolj, instituție condusă de inculpatul Simcelescu Mârius-Nicolae, mai multe persoane de pe raza comunei Bratovoești, susținători ai PSD și ai primarului ales din partea PSD, trebuie să restituie sume de bani încasate în mod necuvenit cu titlu de ajutor social și că, pentru rezolvarea acestei probleme, în sensul de a nu se mai restitui acele sume de bani, este nevoie de intervenția sa pe lângă directorul instituției în vederea capacitării acestuia pentru atingerea scopului propus sau cel puțin pentru implicarea sa în soluționarea în orice fel a respectivei probleme.

Orice demers al său pe lângă directorul AJPIS Dolj în legătură cu problema respectivă, în condițiile în care știa că are asupra acestuia o reală și puternică influență și autoritate din poziția de președinte al PSD Dolj, a fost întreprins în primul rând cu scopul capacitării acestuia de a se implica în soluționarea respectivei probleme.

În plus, Manda Iulian-Claudiu a avut convingerea că directorul va găsi o rezolvare favorabilă a problemei și a acționat anume în acest scop.

După întâlnirea cu Manda Iulian-Claudiu, primarul Marin Ion s-a deplasat către sediul AJPIS Dolj pentru a se întâlni cu directorul Simcelescu Marius.

În acest timp, primarul Marin Ion a purtat o discuție telefonică cu ..., angajată în cadrul primăriei Bratovoești, în legătură cu întâlnirea pe care o avusese cu puțin timp în urmă cu Manda Iulian-Claudiu”, se mai arată în dosarul de mare corupție aflat la ICCJ.

Celelalte interceptări

„Din cuprinsul discuției rezultă fără echivoc faptul că în urma întâlnirii cu Manda Iulian-Claudiu, primarul a primit asigurări de la acesta că problema se va rezolva și în plus, a mai rezultat că primarul a fost chiar convins de acest lucru.

Martora: Ce fâcurăți?

Primar: Da, se rezolvă, da vine el (n.n. directorul) într-o oră;

Martora: Deci, vorbii șefu cu Simcelescu? Manda, Manda ce zise?

Primar: Da, da, îmi zise așa: că e gata, e treaba... A!

Martora: Perfect atunci!

Având în vedere că la începutul convorbirii telefonice cu martora, primarul Marin Ion se exprimase lacunar în legătură cu întâlnirea sa cu Manda Iulian-Claudiu și cu intervenția acestuia pe lângă directorul Simcelescu Marius-Nicolae, aceasta nu înțelesese clar până la acel moment al discuției dacă Manda Iulian-Claudiu a vorbit personal cu Simcelescu Marius-Nicolae sau dacă Manda Iulian-Claudiu doar l-a asigurat pe primar că problema se va rezolva.

Martora: Da, dacă l-ar fi sunat ăsta, Manda, ar fi fost mai bine.

Primar: Păi, n-auzi bă, că vorbii cu el?!

Martora: A!

Primar: Da zise că să tăinui și eu cu el.

Martora: Păi, sigur că da! Nu așa trebuie?

Primar: Da. Vorbi, vorbi cu el. îmi dădu și numărul lui da n-auzi că nu-mi răspunde? Că zice c-ar veni și la Bratovoești.

Se observă astfel că, din perspectiva interlocutorilor, intervenția lui Manda Iulian- Claudiu pe lângă directorul Simcelescu Marius în legătură cu problema respectivă era considerată drept esențială și suficientă pentru rezolvarea acesteia, fapt care ulterior s-a și confirmat”, se mai arată în actele dosarului europarlamentarului Manda.

A trecut la fapta de abuz după discuția „legală„ cu Manda

„După ce Manda Iulian-Claudiu i-a solicitat directorului Simcelescu Marius- Nicolae să se ocupe de rezolvarea respectivei probleme, directorul și-a orientat activitatea de seviciu în acest sens prin încălcarea gravă a dispozițiilor Legii nr. 416/2001 care reglementează condițiile de acordare a venitului minim garantat și ale Legii nr. 554/2004 care reglementează condițiile de anulare și revocare a deciziilor de recuperare a unor sume încasate necuvenit cu titlu de ajutor social.

Citește și: Hackerul luat în COLIMATOR de DIICOT ar DEȚINE ZECI DE BITCOIN urmare faptelor sale...

Mai întâi, directorul Simcelescu Marius-Nicolae a încercat să convingă membrii echipei care efectuase controlul la comuna Bratovoești să revină asupra celor stabilite cu ocazia controlului în sensul de a nu mai fi constatate nereguli.

Astfel, martorii Gheorghe Cătălin-Ștefan, șeful Serviciului de Inspecție Socială și Lungu Anca, inspector social, membrii echipei care a efectuat verificarea legalității acordării VMG pentru locuitorii comunei Bratovoești, au arătat că la începutul lunii iunie 2015, după finalizarea controlului și emiterea deciziilor de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de VMG, directorul Simcelescu Marius-Nicolae le-a cerut să modifice rezultatele controlului în sensul de a nu mai fi constatate nereguli la nivelul comunei Bratovoești.

Marius-Nicolae s-a întâlnit la sediul AJPIS cu primarul Ion Marin și Picui Mihaela- A

Doinița, asistent social în cadrul Primăriei Bratovoești. In cadrul întâlnirii, directorul Simcelescu Marius-Nicolae a precizat că va dispune ca la nivelul AJPIS să se întocmescă un referat de stomare a debitelor stabilite, însă pentru acest lucru este nevoie de înaintarea unei adrese din partea Primăriei Bratovoești în care să se ateste că documentele constatate lipsă în urma controlului au fost găsite ulterior și au fost depuse la dosarele beneficiarilor.

Ulterior, la nivelul comunei Bratovoești s-au întocmit respectivele documente cu date retroactive și au fost anexate la dosarele beneficiarilor de ajutor social”, mai notează anchetatorii anticorupție.

Dosarul pe scurt

În rechizitoriul transmis instanței supreme procurorii DNA au notat că în calitate de președinte al organizației județene Dolj a PSD, Manda ar fi intervenit, la data de 05 iunie 2015, pe lângă directorul AJPIS Dolj, Simcelescu, simpatizant și militant al aceluiași partid, ocazie cu care și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurgeau din calitatea de președinte al organizației județene, pentru a-l capacita pe director să se implice în soluționarea favorabilă a problemelor beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești (Dolj), lucru pe care directorul instituției l-ar fi făcut prin încălcarea legii.

Intervenția lui Manda, notează ancehtatorii anticorupție, ar fi avut drept scop obținerea, în mod necuvenit, pentru sine, pentru partid și pentru primarul comunei Bratovoești, a sprijinului electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, față de care, AJPIS Dolj dispusese anterior recuperarea sumelor obținute în mod nelegal cu titlu de venit minim garantat (VMG) și de a le procura acestora, tot în mod necuvenit, un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj.

Aceasta, arată DNA, în condițiile în care anterior, a avut loc un control desfășurat de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Dolj prin care s-a constatat că aproape 50% din persoanele verificate au încasat în mod necuvenit, în diferite perioade de timp, venitul minim garantat (VMG), întrucât nu erau îndeplinite o serie de condiții esențiale cerute de Legea nr. 416/2001 pentru acordarea ajutorului social.

Ca urmare, AJPIS Dolj a emis decizii de recuperare de la persoanele menționate în actul de control a sumelor plătite necuvenit cu titlu de VMG, iar concomitent a încunoștințat aceste persoane că trebuie să restituie în cel mai scurt timp sumele respective.

În acest context, în urma discuției purtate în data de 05 iunie 2015 cu Manda Iulian-Claudiu, Simcelescu Marius-Nicolae ar fi acționat contrar dispozițiilor legale și ar fi dispus, în perioada imediat următoare discuției, respectiv 05-29 iunie 2015, întocmirea unui referat de stornare pe care l-ar fi aprobat și în baza căruia au fost șterse, în mod nelegal, datoriile celor 59 de beneficiari care primiseră necuvenit ajutoare sociale.

Ca urmare, AJPIS DOlj a suferit un prejudiciu de 315.850 lei, reprezentând bani nerecuperați de la cele 59 de persoane menționate procesul-verbal de control al AJPIS DOlj și în cazul cărora se emiseseră deja deciziile de recuperare a sumelor plătite necuvenit.

AJPIS Dolj s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 315.850 lei, reprezentând prejudiciu material cauzat prin fapta inculpatului Simcelescu Marius-Nicolae.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curți de Casație și Justiție (instanță competentă pe motiv că unul dintre inculpați este în prezent membru al Parlamentului European) cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Anterior, procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției a inculpatului MARIN ION, la data faptei primar al comunei Bratovoești (Dolj), pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la folosirea influenței sau autorității de către persoana care ocupă o funcție de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și fals intelectual în formă continuată.

Citește și: Hackerul luat în COLIMATOR de DIICOT ar DEȚINE ZECI DE BITCOIN urmare faptelor sale...

Prin sentința penală nr. 462 din 29.10.2020, definitivă prin neapelare la data de 16.11.2020, Tribunalul Dolj a admis acordul de recunoaștere a vinovăției menționat și l-a condamnat pe inculpatul MARIN ION la o pedeapsă de doi ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de doi ani și interzicerea, pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat.

O faptă „delicată”...

În actele din dosar, intrate în posesia STIRIPESURSE, anchetatorii DNA fac o amplă radiografie juridică a naturii acuzației pentru care Manda a fost trimis în judecată și explică de ce un telefon de îndrumare reprezintă în acest caz elementul material al faptei de corupție.

„Potrivit art. 13 din Legea nr. 78/2000 „Fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani

Incriminarea prevăzută în dispozițiile art. 13 din Legea nr. 78/2000 a fost impusă deoarece partidele politice, patronatele, persoanele juridice fără scop patrimonial au și exercită un rol important în viața socială, politică și economică.

Existența și activitatea partidelor, a patronatelor, a persoanelor juridice fără scop patrimonial, sunt marcate de personalitatea și activitatea persoanelor care îndeplinesc funcții de conducere în cadrul acestora.

Influența și autoritatea pe care le au și de care se bucură persoanele care exercită funcții de conducere în cadrul acestor structuri, nu numai în interiorul lor, dar și în viața politică, economică și socială, poate fi folosită în scopul obținerii pentru sine sau pentru alții de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, creându-se prin acestea evidente și grave stări de pericol social.

Relațiile sociale referitoare la corectitudinea și onestitatea persoanelor care îndeplinesc o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într- un sindicat ori într-o asociație fără scop patrimonial în ceea ce privește folosirea influenței ori autorității pe care acestea le au.

Prin incriminarea acestor fapte sunt apărate, în subsidiar, și relațiile sociale referitoare la prestigiul și credibilitatea de care trebuie să se bucure partidele, sindicatele, patronatele și persoanele juridice fără scop lucrativ, acestea constituind obiectul juridic special secundar, adiacent al infracțiunii.

Infracțiunea fiind esențialmente de pericol nu are obiect material pentru că fapta care determină și definește elementul material al laturii obiective nu este îndreptată împotriva unor valori materiale, a unor existențe corporale.

Infracțiunea este condiționată de situația premisă constituită de preexistenta partidului, sindicatului, patronatului sau persoanei juridice fără scop patrimonial, în cadrul cărora îndeplinește funcția de conducere subiectul activ. Fără preexistența acestor structuri politice, sindicale, asociative, nu poate fi concepută existența infracțiunii.

Infracțiunea poate fi săvârșită nemijlocit, în calitate de autor, numai de către persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat, patronat ori persoană juridică fără scop patrimonial.

Suntem așadar în prezenta unei infracțiuni cu subiect activ calificat de calitatea impusă acestuia, respectiv persoana care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat, patronat ori persoană juridică fără scop patrimonial.

Infracțiunea poate fi săvârșită de către o singură persoană sau de către mai multe persoane, în toate formele de participație, respectiv ocazională, coautorat, instigare, complicitate, coautor neputând fi decât persoana care, în momentul săvârșirii faptei, are calitatea impusă autorului.

Subiectul pasiv este partidul, sindicatul, patronatul sau persoana juridică, asociația fără scop patrimonial în care deține funcția de conducere subiectul activ și a căror autoritate, prestigiu, credibilitate și forță sunt lezate prin faptele acestuia de folosire a influenței sau autorității sale în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Subiectul pasiv poate fi reprezentat și de persoana care urmează să sufere o vătămare a intereselor sale legitime datorită intervenției ilicite a făptuitorului.

Existența infracțiunii nu este condiționată de vreo calitate specială a persoanei asupra căreia se acționează pentru asigurarea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, atâta timp cât textul de lege nu distinge, așa cum o face în cazul subiectului activ.

Elementul material al laturii obiective constă în fapta subiectului activ de a folosi influența sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Realizarea efectivă a foloaselor nu este însă o condiție de existență a infracțiunii.

Prin folosirea influenței sau autorității pe care le are subiectul activ al infracțiunii se înțelege întrebuințarea, utilizarea, uzitarea capacității persoanei de a schimba o decizie sau hotărâre datorită funcției pe care o deține.

Folosirea se poate referi fie la influența, fie la autoritatea pe care le are subiectul activ, ori la amândouă, ele completându-se reciproc.

Autoritatea este prestigiul, considerația, vaza, general acceptate a persoanei care îndeplinește funcția impusă subiectului activ al infracțiunii.

Citește și: `Băiat deștept` din Energie RUPE TĂCEREA după 10 ani - `O vedeam pe doamna Udrea..

Atât influența cât și autoritatea derivă din însăși funcția exercitată și nu din calitățile individuale, personale ale persoanei învestită cu funcție de conducere într- un partid sau într-un sindicat, patronat ori persoană juridică fără scop lucrativ, fiind inerente acestora.

Fapta de folosire a influenței sau autorității nu poate fi realizată decât printr-o acțiune, infracțiunea fiind, așadar, tipic și exclusiv comisivă.

Folosirea impune necesarmente acțiunea, ea neputând fi săvârșită prin neîndeplinirea unui act, a unei activități la care cineva este obligat, astfel că, elementul material al laturii obiective a infracțiunii nu poate să constea într-o inacțiune, într-o conduită omisivă.

Pentru întrunirea elementelor constitutive ale disp. art. 13 din Legea nr. 78/2000 nu este necesar nici ca respectiva persoană „să treacă la acțiune” în sensul de a-și orienta conduita în sensul dorit de subiectul activ, ci doar ca subiectul activ să întrebuințeze sau să uziteze în raport de această persoană capacitatea sa de a-i schimba comportamentul, în scopul de a obține foloase necuvenite.

Urmarea socialmente periculoasă este definită de starea de pericol creată pentru relațiile sociale care formează obiectul juridic special - principal și secundar - al infracțiunii și, prin aceasta, obiectul de protecție al legii penale, respectiv crearea unei stări de pericol privind reputația entității la conducerea căreia se află subiectul activ (partid politic, sindicat, patronat, etc).

Odată apărută, ea implică prezenta legăturii cauzale de determinare, de la cauză la efect, care trebuie să existe între ea și elementul material, întregind astfel latura obiectivă a infracțiunii.

Deși aparent, pentru existenta infracțiunii, la nivel subiectiv, ar fi necesară doar o intenție directă calificată prin scop, obținerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, o asemenea faptă poate fi comisă, și cu intenție indirectă, scopul la care se referă legea subscriindu-se laturii obiective și nu celei subiective a infracțiunii (scopul este o cerință esențială atașată elementului material).

Ca atare, infracțiunea există nu doar atunci când, ca urmare a folosirii influenței sau autorității, persoana care îndeplinește o funcție într-un partid, sindicat, patronat, urmărește obținerea unor foloase materiale, ci și atunci când, deși nu urmărește, acceptă asemenea foloase.

Pentru existența infracțiunii este lipsit de relevanță dacă, în final, foloasele au fost obținute sau nu, pentru că infracțiunea, fiind una de pericol, se consumă în momentul în care inculpatul folosește influența sau autoritatea în scopul propus, chiar dacă acesta a fost atins sau nu.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, „conducător” este acea persoană care conduce un partid, o organizație, o instituție, o întreprindere etc., iar „influența” este acea acțiune pe care o persoană o exercită asupra alteia autoritatea, puterea de care se bucură).”, se arată în documentele din dosar.

În cazul de față...

„În cazul de față, demersul lui Manda Iulian-Claudiu s-a materializat prin solicitarea adresată directorului Simcelescu Marius-Nicolae de a se întâlni cu primarul Marin Ion și de a stabili împreună ce e de făcut pentru anularea debitelor, demers considerat prin el însuși necesar și suficient pentru atingerea scopului urmărit, atât de primar cât și de Manda Iulian-Claudiu, lucru care s-a și dovedit ulterior, directorul rezolvând problema prin încălcarea gravă a legii.

De altfel, în accepțiunea noastră, elementele de fapt relevante din perspectiva acțiunii de folosire a influenței și autorității, în toate cazurile, când aceasta se realizează în mod direct de către o persoană care are influență asupra alteia, sunt determinate doar în mică măsură de conținutul explicit al limbajului folosit, care poate fi și unul formal, ci în special de conținutul implicit al mesajului transmis și capacitatea acestuia de a schimba deciziile, hotârârârile, sau de a insufla o schimbare de atitudine acelei persoane, mesaj înțeles și asumat în cazul de față, în mod indiscutabil, în sensul că el, Manda Iulian-Claudiu, în calitate de președintele PSD Dolj, este interesat de problema respectivă, evident în sensul rezolvării ei și a reprezentat modalitatea prin care președintele PSD Dolj a ales să se folosească de capacitatea sa de a influența conduita directorului ca urmare a funcției deținute.

Citește și: Ex-demnitarul Costoiu RUPE TĂCEREA la ICCJ - A indicat-o pe Ecaterina Andronescu drept...

Așa cum s-a arătat, prin folosirea influenței sau autorității se înțelege întrebuințarea, uzitarea capacității persoanei de a schimba o decizie sau hotărâre, de a insufla cuiva schimbarea de atitudine, concepție, hotărâre, decizie, ca urmare a funcției de conducere pe care aceasta o deține în entitățile prevăzute de dispozițiile art. 13 din Legea nr. 78/2000 (Deciziile CCR nr. 547/2017 și nr. 693/2018).

Se constată astfel că tipicitatea faptei prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, în ceea ce privește acțiunea de folosire a influenței și autorității, nu presupune folosirea anumitor modalități specifice pentru realizarea ei, ci presupune întrebuințarea sau uzitarea, în orice modalitate, a capacității persoanei de a schimba o decizie sau hotărâre, de a insufla cuiva schimbarea de atitudine, concepție, hotărâre, decizie, ca urmare a funcției de conducere pe care aceasta o deține în entitățile prevăzute de dispozițiile art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Prin urmare, este indiferentă modalitatea aleasă de subiectul activ pentru a schimba sau orienta în sensul dorit conduita celui asupra căruia are influență sau autoritate, existând o multitudine de feluri în care persoana respectivă poate să întrebuințeze sau să uziteze de capacitatea sa în sensul arătat, plecând de la transmiterea indirectă și implicită a unor direcții de acționat (Te rog transmite-i lui x să se ocupe de chestiunea y.) până la trasarea unor dispoziții directe și explicite cu trimitere la funcțiile deținute (Să rezolvi imediat problema, că doar știi cu cine vorbești!}.

Solicitarea lui Manda Iulian-Claudiu adresată directorului Simcelescu Marius a reprezentat o acțiune tipică din conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, aceea prin care un reprezentant al factorului politic, în cazul de față președintele PSD Dolj, s-a folosit de influența și autoritatea pe care o avea asupra conducătorului unei autorități publice, inculpatul Simcelescu Marius- Nicolae, simpatizant și militant PSD, pentru a-l capacita pe acesta să se implice în cadrul activităților de serviciu, în soluționarea în orice fel, a unor probleme întâmpinate de mai mulți susținători ai PSD la nivelul instituției pe care o conduce, în scopul obținerii de foloase necuvenite constând în sprijinul electoral al acestora, folosirea influenței și autorității asupra unei persoane și contrar dispozițiilor ce reglementează libertatea votului, condiționat și dependent în cazul de față de întreprinderea de demersuri pentru soluționarea unor interese individuale patrimoniale ale persoanelor respective”, se mai arată în dosarul de la instanță.

Nicio șansă

„De asemenea, conduitele persoanelor implicate în activitățile arătate sunt reprezentative mai ales din perspectiva lezării valorilor sociale protejate prin incriminarea faptelor cercetate.

Astfel, valori importante dintre care unele chiar fundamentale într-o societate democratică precum, libertatea votului, prestigiul și reputația funcționarilor publici sau buna desfășurare a activităților de serviciu nu au avut nici o șansă în față demersurilor tripartite, animate de interese politice, dintre primarul PSD al comunei Bratovoești, președintele PSD Dolj și directorul AJPIS Dolj, simpatizant și militant PSD.

Asemenea înțelegeri și demersuri ilicite sunt inacceptabile în relațiile și raporturile dintre un reprezentant al administrației publice locale, un deputat în Parlamentul României și exponent al unui partid politic important și un reprezentat al unei instituții publice, relații ce ar trebui caracterizate în mod normal de corectitudine și preocupare pentru respectarea unor standarde înalte de etică și moralitate socială.

Cu privire la aceste aspecte prin Decizia nr. 629/2018, Curtea Constituțională a statuat următoarele:

„Legiuitorul nu are competența constituțională de a reglementa o relație directă de control între deputați și senatori, pe de o parte, și organele administrației publice centrale și locale, pe de altă parte. Raporturile dintre Parlament, Guvern și celelalte organe ale administrației publice sunt stabilite în mod exclusiv prin prevederile art. 111 alin. (1) teza întâi din Constituție, potrivit cărora "Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora". Astfel, textul constituțional prevede expres și limitativ că relația dintre autoritățile menționate se realizează prin intermediul președinților Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor parlamentare. Dispozițiile art. 69 din Constituție, care stabilesc că, în exercitarea mandatului, deputății și senatorii sunt în serviciul poporului și că orice mandat imperativ este nul, constituie fundamentul juridic al mandatului reprezentativ. Acest text constituțional stă la baza interpretării raporturilor constituționale dintre parlamentar, pe de o parte, și alegătorii lui, partidele sau formațiunile politice care au susținut respectiva candidatură și Camera din care face parte parlamentarul, pe de altă parte (Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 216).

Citește și: Dosarul `Baza Cutezătorii`, la FINAL - ICCJ va stabili dacă elimină `CONSECINȚELE DEOSEBIT DE GRAVE`...

Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că art. 69 din Constituție valorifică fără limite mandatul reprezentativ. Acest text constituțional trebuie să constituie punctul de plecare în explicarea raporturilor constituționale dintre deputat și alegătorii săi, partidul politic care l-a propulsat, Camera din care face parte. Interpretarea acestui articol constituțional nu poate fi decât în sensul că deputatul, din punct de vedere juridic, nu are nicio răspundere juridică față de alegătorii din circumscripția care l-a ales și nici față de partidul pe lista căruia a candidat.

Raporturile sale cu alegătorii și partidul sunt raporturi morale, politice,el este obligat numai poporului. In contextul constituțional românesc, ce valorifică fără limite mandatul reprezentativ, singura posibilitate pe care o are partidul sau alegătorii nemulțumiți de activitatea unui deputat este să nu îl realeagă (Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993, sau Decizia nr. 1.490 din 17 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 22 decembrie 2010).

Prin urmare, nu se stabilește nicio legătură juridică între deputat sau senator, pe de o parte, și cetățenii din circumscripția electorală în care acesta a fost ales, pe de altă parte. Acesta nu poate avea, în baza mandatului reprezentativ, nicio contingență în legătură cu rezolvarea directă și nemijlocită a problemelor individuale și concrete ale cetățenilor, într-un anumit caz dat. Astfel, mandatul reprezentativ nu conferă dreptul parlamentarului de a reprezenta persoane fizice sau juridice în fața autorităților administrației publice. De asemenea, Curtea reține că mandatul reprezentativ, fiind un concept specific dreptului public, nu are nicio legătură cu mandatul de drept privat, deputatul sau senatorul neputând invoca nicio putere de reprezentare a persoanei în sens civil. ” (...)

( în considerarea celor de mai sus, Constituția a înzestrat Camera Deputaților, Senatul și comisiile parlamentare cu competența de a cere informații și documente Guvernului și celorlalte organe ale administrației publice, la solicitarea membrilor Parlamentului. Este evident că și aceste informații/documente trebuie să prezinte interes general. In cadrul acestei proceduri, rezolvarea situațiilor particulare și concrete nu își găsește rațiunea; mai mult, informațiile și datele solicitate nu pot viza datele cu caracter personal, pentru că acestea țin de viața privată a individului.

Curtea reține că activitatea deputatului sau senatorului se exercită exclusiv în formele și termenii prevăzuți de Constituție, astfel că funcția de control a Parlamentului nu poate fi exercitată în mod individual de către aceștia, ci numai în cadrul instituțional prescris de Constituție. Curtea nu contestă faptul că, prin intermediul birourilor parlamentare din teritoriu, deputații sau senatorii pot lua cunoștință direct de problemele comunității, însă documentarea/rezolvarea —sistemică a acestora se realizează potrivit exigențelor art. 61 alin. (1) sau, după caz, art. 111 și 112 din Constituție.

In aceste condiții, Curtea reține că deputații și senatorii nu au dreptul să intermedieze/mijlocească nici relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, în sens de control al activității acestora din urmă, și nici relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale, în sens de reprezentanți ai aleșilor locali/investitorilor, întrucât aceste activități reprezintă, în realitate, fie o formă nepermisă de control parlamentar, fie o arogare de drepturi care denaturează mandatul parlamentar și care se constituie într-un veritabil impediment în relația directă a aleșilor locali/ investitorilor cu administrația centrală sau locală. In schimb, pot lua cunoștință de problemele comunității în formele prescrise de lege, însă relaționarea în raport cu această sferă a puterii executive se realizează pe calea controlului parlamentar. De asemenea, deputatul sau senatorul are posibilitatea de a iniția o propunere legislativă, dacă apreciază că aceasta este soluția pentru rezolvarea problemei identificate.

Prin urmare, se constată că intervenția inculpatului Manda Iulian-Claudiu față de directorul Simcelescu Marius-Nicolae, conducător al unei autorități publice, la calitatea acestuia de deputat în Parlamentul României, ci a vizat exclusiv rezolvarea unor interese individuale și de partid, în scopul de a obține în mod necuvenit pentru sine, PSD și Ion Marin, sprijinul electoral al beneficiarilor de ajutor social din comuna Bratovoești, aflați în situația respectivă și de a le procura acestora tot în mod necuvenit un folos reprezentat de scutirea lor de a mai restitui sumele datorate către AJPIS Dolj”, au mai notat procurorii anticorupție în dosar.

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.