Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat că acordul comercial UE-Mercosur nu a fost discutat niciodată în coaliția de guvernare și a calificat acest lucru drept „inacceptabil”.
„În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic, în coaliție niciodată nu am discutat", a spus Kelemen, pentru G4Media.
Liderul UDMR a mai spus că acordul nu trebuia aprobat acum, ci trebuia așteptat măcar până în februarie-martie.
Acuzații la adresa Oanei Țoiu
„Ministerul Agriculturii spune un lucru, Ministerul de Externe nu ține cont de ce spune Ministerul Agriculturii. Inacceptabil”, a declarat Kelemen.
„Măcar să stai 2-3 săptămâni, să spui în COREPER că avem nevoie de 2 săptămâni. Nu era o chestie de viață și de moarte”, a adăugat el.
Kelemen a criticat lipsa de transparență. „La noi nu a existat o dezbatere publică. Iarăși lipsă de transparență totală", a spus liderul UDMR.
PSD are dreptate „pe fond”
Întrebat despre atacul lansat de PSD la adresa ministrului de Externe Oana Țoiu, pe care social-democrații au acuzat-o de „trădare”, Kelemen a răspuns: „Aceste atacuri nu sunt în regulă și mai ales acuzațiile. Dar pe fond au dreptate, că nu s-a discutat acest lucru și nu s-a ținut cont de punctul de vedere al ministrului Agriculturii”.
„Trebuie să înțeleagă și cei de la Externe că ei au expertiză în diplomație, but politica totuși nu o fac ei, politica o fac cei care au fost aleși”, a conchis liderul UDMR.
Despre acordul UE-Mercosur
Acordul UE–Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay) este un pachet de parteneriat și comerț negociat de zeci de ani, care urmărește să reducă masiv tarifele și barierele comerciale între cele două blocuri. În termeni practici, ar deschide o piață comună de ordinul sutelor de milioane de consumatori și ar elimina treptat taxe pentru marea majoritate a fluxurilor comerciale, cu economii estimate pentru companiile europene.
Miza politică și socială în UE e agricultura. State și organizații de fermieri se tem de importuri mai ieftine (în special carne de vită, zahăr etc.), care ar putea pune presiune pe prețuri și standarde, motiv pentru care acordul include „produse sensibile” cu cote/tarife preferențiale limitate și mecanisme de salvgardare. De aici și tensiunile din ianuarie 2026 (proteste ale fermierilor în mai multe țări) și discuțiile despre întărirea clauzelor de protecție.
Pentru România, pe de o parte, sectorul agro (și Ministerul Agriculturii) cere garanții ferme și o abordare prudentă. Pe de altă parte, MAE și logica de politică comercială a UE împing spre asumarea unui vot care să nu izoleze România în Consiliu. În plan instituțional, Consiliul a dat undă verde semnării (9 ianuarie 2026), dar dosarul nu e „închis”. Urmează votul Parlamentului European și pașii de ratificare/implementare, iar la București disputa e alimentată și de comunicarea publică.
Comentează