Premium
Traian Băsescu, fostul președinte al României, a lansat duminică seară, un atac furibund la adresa DNA, arătându-și neîncrederea în practicile structurii din vremea când gestiona dosarele cu magistrați, în cadrul secției dedicate din Direcție.
În același context Traian Băsescu a lăudat SIIJ pentru închiderea a 600 de dosare preluate de la secția din DNA și finalizarea doar a două dosare cu rechizitoriu, în aproape doi ani de funcționare.
Anterior schimbării de competență DNA instrumenta cauzele de corupție din aria justiției iar magistrați deferiți instanțelor de judecată de către această structură au fost condamnați definitiv la pedepse cu executare.
Este de menționat că DNA a obținut condamnări în toate dosarele cu magistrați trimise în judecată, una dintre cele mai răsunătoare achitări fiind cea a fostei șefe a Secției Civile, Gabriela Bîrsan.
În acel dosar a fost judecată și achitată definitiv și actuala șefă a ICCJ, magistratul Corina Corbu.
Atac frontal
'Atacul la magistraţi este incorect. Este incorect pentru că ministrul Justiției trebuia să vadă ce a putut să facă DNA-ul. Această Secție care are doar 7 procurori a făcut 2 rechizitorii. Dar nu spune nimeni ca a închis 600 de dosare. Ca sa închizi un dosar trebuie sa analizezi tot ce e in el. Să verifici și să faci un referat.
Ei, aceste șase sute de dosare stăteau în sertarele DNA. DNA îl ține pe domnul judecător cu dosarul deschis. Judecătorul știa că are un dosar la DNA.
Astfel când veneau la ei un dosar prost făcut puțini îndrăzneau să nu se conformeze pentru că știau că exista un dosar neînchis,
La această Secție specială care a închis 600 de dosare și a trimis doua rechizitorii au acces si cetățenii. Dacă ei constată că în instanță nu li se dă drept la apărare, sau alte chestiuni ce ţin de justițiabil, se pot adresa acestei Secții.
Este greu pentru USR care până au ajuns la guvernare strigau ticăloșii, iată acum au ajuns ei ticăloși. Ei reprezintă o stângă ce vrea să spună că nu e comunistă dar e neo-marxistă .
Miza e una singură. Revenirea la DNA a autorității si a discreționarismului prezentat față de judecători. Ținta e readucerea judecătorilor sub un oarecare control nedeclarat al DNA.
Știți că atunci când ți se face o plângere ți se deschide un dosar penal. Nimănui nu îi este confortabil să știe că are un dosar deschis la DNA. Și îi filmăm pe judecători când îi chemăm la DNA. ...', a explicat Băsescu.
Relația DNA - Familia Băsescu pe ani - 2014
În iunie 2014 DNA-ul Laurei Codruța Kovesi îl ridica pe fratele președintelui de la acea vreme Traian Băsescu. Mircea Băsescu era cercetat la acel moment pentru o faptă de trafic de influență, miza acesteia fiind suma de 600.000 de euro.
O lună mai târziu, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de la Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților Mircea Băsescu, pentru trafic de influență și Marian Adrian Căpățînă tot pentru trafic de influență.
În rechizitoriul transmis judecătorilor la acea vreme procurorii au reținut că la începutul anului 2011, după ce față de tatăl denunțătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunțătorul i-a remis inculpatului Băsescu Mircea suma de 250.000 de euro, prin intermediul inculpatului Căpățînă Marian Adrian, în schimbul promisiunii inculpatului Băsescu Mircea că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de tatăl denunțătorului și a altor cereri incidente în respectiva cauză.
Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influență asupra magistraților și poate obține o situație favorabilă pentru tatăl denunțătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.
Ulterior, pentru că tatăl denunțătorului nu a fost pus în libertate, denunțătorul i-a remis și suma de 350.000 de euro inculpatului Căpățînă Marian Adrian în același scop.
Intervalul de timp în care denunțătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpățînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive față de tatăl denunțătorului) și 22.02.2012 (data pronunțării hotărârii de condamnare la instanța de fond).
Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunțător inculpatului Căpățînă Marian Adrian, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro.
Pentru faptul că a mijlocit remiterea banilor, inculpatul Căpățînă Marian Adrian și-a însușit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiți de la denunțător.
După pronunțarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunțătorul și membrii familiei sale au pretins restituirea banilor dați inculpaților.
În acest sens, până la data de 26.02.2012, inculpatul Băsescu Mircea a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite diferite alte sume de către inculpatul Căpățînă Marian Adrian.
Deși cei doi inculpați au restituit o parte din banii primiți, aceștia l-au asigurat în continuare pe denunțător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenței în vederea obținerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova.
La 28.02.2012, la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, cerere formulată de către tatăl denunțătorului. La termenul din 21.03.2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei și s-a acordat un nou termen, la 25.04.2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.
În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpaților Băsescu Mircea și Căpățînă Marian Adrian.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
2015
La niciun an după reținerea fratelui lui Traian Băsescu procurorii DNA, conduși de Laura Codruța Kovesi, l-au pus sub control judiciar pe nepotul fostului președinte al României.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la aceeași Secţie de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, pentru o perioadă de 60 de zile de la data de 17 iunie 2015, faţă de Dragoș Băsescu pentru trafic de influenţă.
În aceeași cauză se efectuau acte de urmărire penală față de Ciprian Nistor, o persoană condamnată definitiv în alt dosar penal al DNA, tot pentru trafic de influenţă.
În ordonanţa de dispunere a controlului judiciar pe cauțiune se arăta la acea vreme că, în cauză, există date şi probe din care rezultă că inculpatul Băsescu Dragoş, la data de 13 martie 2014, împreună cu suspectul Nistor Ciprian, i-a pretins unei persoane (denunțător în cauză) suma de 500.000 de euro pentru o soluție de nearestare la o contestație formulată de către D.I.I.C.O.T. în dosarul ce îl privea respectiva persoană și încă 500.000 euro pentru o soluție favorabilă în dosarul respectiv, cât și pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor denunțătorului.
Denunțătorul le-a spus celor doi că nu are posibilitatea să achite o sumă atât de mare și că nici nu dorește să se facă vreo intervenție de acest gen.
Ca urmare, Dragoș Băsescu i-a spus denunțătorului că are o soluție, respectiv încheierea unui contract fictiv de consultanță prin care urma să achite suma pretinsă de 1.000.000 euro printr-o eșalonare în funcție de evoluția din dosar pe o perioadă de până la 2 ani.
Contractul trebuia să fie încheiat cu o societate de consultanță internațională, pentru a nu trezi suspiciuni. Dosarul a fost transmis la acea vreme Tribunalului București.
2016 - Cel mai negru an
În 22 septembrie 2016 Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, cu începere de la data de 22 septembrie 2016, pe numele uneia dintre cele două fiice ale fostului președinte Traian Băsescu.
Este vorba despre Ioana Băsescu, notar, care a fost pusă sub control judiciar în dosarul finanțării campaniei prezidențiale din anul 2009, alături de Elena Udrea și fostul șef al CJ Tulcea.
Ioana Băsescu a fost acuzată de anchetatorii DNA de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a urmărit obținerea unui folos pentru sine sau pentru altul și de două fapte de instigare la spălare de bani.
În dosarul trimis în judecată, în mai 2017, anchetatorii notau că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârșirea unor infracțiuni și care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
1. În acest context, în perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri, fostul iubit al Ioanei Băsescu, (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoare peste 20 de milioane de euro cu autorități locale finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituției respective.
Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanțarea și plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i și numele societății către care urma să se facă plata.
În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistențele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranșe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deși societățile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie națională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.
În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidați.
2. În aceeași manieră a procedat și inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care în același scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Județean Tulcea un contract finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.
Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanță și servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei.
Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfășurate în favoarea aceluiași candidat.
3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica președintelui României în funcție la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăți comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidențiale, care se desfășurase în toamna aceluiași an.
În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, prețul menționat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a și intermediat încheierea tranzacției.
În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferența de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziția inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans.
Și de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi și nu mai achiziționase niciodată publicitate de asemenea valoare).
Mai mult, firma “prestatoare” nu desfășurase anterior acestui moment activități comerciale semnificative și nu avea experiență relevantă în domeniul publicității.
La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.
Între cele două societăți nu au existat în realitate nici un fel de operațiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracționale a banilor proveniți din prejudicierea societății de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan.
În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obținută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana și Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba și a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.
4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acționând în calitate de administrator și unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală și punerea la dispoziție de echipamente și aparatură audio-video.
Conform contractului, în schimbul acestor servicii societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile și taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declarațiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei și impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).
La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obținută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfășurată în cursul anului 2009 pentru alegerea președintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienței infracționale a banilor.
În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obțineau banii pe cale nelegală și prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidați și, din această poziție, coordona atât achizițiile de servicii de campanie, cât și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societățile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracționale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăți care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afișe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și prestarea de servicii de consultanță.
Este de reliefat faptul că prin acest ultim dosar procurorii DNA au „lezat” două persoane importante pentru fostul președinte, cea de-a doua fiind fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea. Băsescu a susținut permanent ministrul Dezvolătrii în demersurile sale politice în perioada guvernării.
DNA a bătut la „puncte”
Până la momentul difuzării acestei știri, din cele trei dosare penale instrumentate de anchetatorii DNA, două dintre ele, respectiv cel ce îl viza pe fratele fostului Președinte, Mircea Băsescu și cel al nepotului, Dragoș Băsescu, s-au soluționat definitiv de către instanțele de judecată.
Deznodământul acestor spețe de mare corupție nu a fost unul fericit pentru familia fostului președinte.
Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv, în iunie 2016, de Curtea de Apel Constanța, la patru ani de închisoare cu executare, a executat pedeapsa iar acum se află în libertate.
Este de precizat că decizia inițială a fost tot de patru ani de închisoare cu executare în cazul lui Mircea Băsescu iar magistrații CA Constanța au respins apelurile declarate de cei judecați.
Al doilea dosar în care procurorii DNA au obtinut condamnarea definitivă a unui membru al familiei Băsescu e cel al nepotului fostului președinte al României.
În februarie 2018 judecătorii Curții de Apel București au stabilit, definitiv, condamnarea la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pe numele lui Dragoș Băsescu.
Concret, magistrații au desființat atunci decizia Tribunalului București, care îl condamnase pe acesta la o pedeapsă de doi ani și jumătate de închisoare cu executare, și au majorat cu o jumătate de an pedeapsa inițial dată.
În prezent, tot la Curtea de Apel București, este așteptată, marți, o primă decizie în dosarul în care sunt judecate pentru fapte de mare corupție Ioana Băsescu, fiica fostului președinte, dar și Elena Udrea, fostul ministru al Dezvolătrii și fostul șef al CJ Tulcea, Victor Tarhon.
Dosarul a avut un mers greoi, fiind de aproape patru ani pe rolul instanței de judecată. Soluția ce se va da de către Curtea de Apel București în acest dosar nu va fi una definitivă iar ea va putea fi apelată, caz în care dosarul la ajunge la instanța supremă.
