Colegiul Medicilor din România apreciază, vineri, preocuparea autorităţilor pentru definirea spitalelor strategice, dar avertizează că, pe lângă dotări şi infrastructură, acestea trebuie să aibă ”o abordare strategică privind resursa umană medicală”. Organizaţia consideră că sunt necesare ”politici coerente şi sustenabile de dezvoltare a resursei umane, în special a corpului medical”.
Colegiul Medicilor din România a transmis, vineri, un punct de vedere despre dezvoltarea resursei umane în viitoarele spitale strategice.
”Colegiul Medicilor din România salută preocuparea autorităţilor pentru definirea unui cadru normativ coerent şi predictibil care să stabilească statutul spitalelor de importanţă strategică, în scopul asigurării unui nivel ridicat de siguranţă, calitate şi continuitate a actului medical, în situaţii de urgenţă, criză sanitară sau risc major pentru sănătatea publică”, a transmis organizaţia, într-un comunicat de presă.
Preşedintele Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, apreciază că ”este necesar ca, pe lângă îndeplinirea criteriilor de infrastructură şi dotare, să fie avută în vedere şi o abordare strategică privind resursa umană medicală”.
”Colegiul Medicilor din România subliniază că definirea spitalelor de importanţă strategică trebuie să fie, în mod obligatoriu, însoţită de politici coerente şi sustenabile de dezvoltare a resursei umane, în special a corpului medical. Prezenţa medicilor bine pregătiţi, motivaţi şi suficient numeric reprezintă elementul central care conferă, în viziunea CMR, caracter strategic unei unităţi sanitare, bineînţeles urmat de dotări şi infrastructură adecvate”, au mai transmis reprezentanţii Colegiului Medicilor.
Organizaţia consideră că ”este necesară dezvoltarea unor măsuri concrete privind recrutarea, retenţia şi formarea continuă a medicilor, inclusiv prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, a stabilităţii profesionale şi a recunoaşterii responsabilităţilor asumate”.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat, joi seară, că a început procesul de reclasificare a spitalelor publice, prima categorie care va fi definită fiind cea a spitalelor strategice.
Ministrul Sănătăţii a precizat că criteriile se aplică următoarelor tipuri de unităţi:
spitale judeţene de urgenţă
spitale judeţene clinice de urgenţă (universitare)
spitale clinice de urgenţă
spitale clinice monospecialitate
spitale de psihiatrie şi măsuri de siguranţă
Potrivit acestuia, spitalele strategice trebuie să îndeplinească cumulativ criterii minime obligatorii, precum:
structurǎ UPU
structură de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale
unitate de transfuzii sanguine
bloc operator cu minimum 10 săli de operaţie
secţie ATI clasificată categoria I
dotări esenţiale (CT, RMN, angiograf, radiologie digitală, laboratoare complete)
activitate de învăţământ, cercetare şi educaţie medicală continuă
indicatori clari de calitate (ex.: rata reinternărilor în 48 de ore ≤ 0,5%)
Ministrul explică şi faptul că etapa următoare vizează evaluarea celorlalte spitale, în vederea reîncadrării în categoriile I, II sau III.
Noile categorii vor fi:
spitale strategice
spitale categoria I
spitale categoria II
spitale categoria III
”Ierarhizarea NU înseamnă servicii medicale mai slabe. Este o clasificare administrativă şi funcţională, care reflectă complexitatea serviciilor oferite, nu valoarea profesională a personalului medical. Pentru pacienţi, această clarificare înseamnă trasee mai clare, acces mai rapid la servicii complexe şi un nivel crescut de siguranţă. Pentru personalul medical, înseamnă predictibilitate, infrastructură adecvată şi criterii clare de organizare. Administrativ, reforma aduce ordine, finanţare corelată cu rolul real al spitalului şi decizii bazate pe date”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Comentează