Premium
O singură coroniţă cu panglica în culorile Ungariei - roşu, alb şi verde - se afla depusă marţi, la comemorarea a 564 de ani de la moartea fostului voievod al Transilvaniei şi tată al regelui Matei Corvin, pe sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, aflat în interiorul Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Mihail" din Alba Iulia.
Rareori, autorităţile române au marcat comemorarea lui Iancu de Hunedoara, prin depunerea, măcar, a unui buchet de flori. Acelaşi lucru se poate spune şi despre diversele asociaţii româneşti.
În schimb, în fiecare an, până acum, un grup de persoane venea special din Ungaria pentru a depune coroane şi flori la sarcofagul fostului voievod al Transilvaniei (între 1441 şi 1456) şi fostului guvernator al Regatului Ungariei (între 1446 şi 1452). Din cauza epidemiei de coronavirus, în 2020 nu s-a mai întâmplat acest lucru, pe monument găsindu-se marţi doar o coroniţă cu tricolorul ungar, cel mai probabil mai veche după aspect.
Reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene au motivat lipsa unui omagiu adus lui Iancu de Hunedoara susţinând că nu au fost invitaţi la niciun eveniment comemorativ, subliniind că mormântul se află în incinta Catedralei şi, în consecinţă, nici nu au depus vreo coroană de flori.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Robert Roman, a declarat, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o reprezintă nu a organizat un eveniment comemorativ pentru Iancu de Hunedoara şi nici nu a participat la un astfel de eveniment.
"În mod normal, având în vedere că vorbim despre Iancu de Hunedoara care se află înmormântat în Catedrala Romano-Catolică 'Sfântul Mihail', această invitaţie ar fi trebuit să vină din partea Bisericii Romano-Catolice. Conform cutumelor şi a uzanţelor protocolare, este, oarecum, nefiresc să organizezi tu, ca Primărie, un eveniment comemorativ în casa altcuiva. Dacă am fi invitaţi la un astfel de eveniment, am participa cu mare drag", a spus Robert Roman.
La rândul său, prefectul Nicolae Albu a afirmat că, probabil, se putea găsi o "variantă" pentru a se depune o coroană de flori.
" O să iau în discuţie acest subiect cu colegii mei. (...) Probabil e o mică scăpare a noastră. O să o analizez cu colegii şi încercăm... Probabil, puteam găsi o variantă. O coroană se putea depune", a afirmat prefectul Nicolae Albu.
Sarcofagul se află la intrarea în catedrală, pe partea dreaptă, în colaterala sudică, în apropierea unei scări renascentiste.
Unii specialişti sunt de părere că locul în care s-ar afla înmormântat Iancu de Hunedoara nu ar coincide cu cel unde este amplasat în prezent sarcofagul. Acesta ar fi fost mutat de mai multe ori de-a lungul veacurilor, pentru ca rămăşiţele să nu fie profanate în timpul diverselor invazii.
În dreapta şi stânga monumentului funerar al lui Iancu de Hunedoara se află cel al fratelui său, Ioan, mort la 1442, şi al fiului său, Ladislau (Laszlo) decedat la 1458.
Deoarece pe inscripţia de lângă sarcofag nu apare nicăieri numele de Iancu de Hunedoara, ci de Ioan de Hunedoara (Janos sau Johannes), cum i s-a mai spus uneori în epocă, mulţi dintre cei care vizitează Catedrala nu îşi dau seama că este vorba de fostul voievod, una dintre personalităţile marcante ale istoriei românilor şi, totodată, şi a celei ungare. Fratele său mai mic purta, de fapt, numele de Ioan.
Pe sarcofag sunt ilustrate mai multe scene de luptă, precum şi inscripţia "S-a stins lumina lumii".
Prin victoria din iulie 1456, de la Belgrad, a fost oprită invazia turcilor spre Europa Centrală pentru 7 decenii. În amintirea acestei victorii, în toate bisericile de rit catolic din lume bat clopotele zilnic, la ora 12,00. Printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, în ziua în care Papa a aflat de izbânda lui Iancu de Hunedoara, s-a decretat ca în fiecare zi "până la sfârşitul veacurilor", la ora 12,00, în bisericile catolice să se tragă clopotele pentru a marca astfel marea victorie antiotomană.
La câteva zile după victorie, pe 11 august 1456, voievodul a murit în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei. Se spune că însuşi sultanul Mehmed al II-lea s-ar fi întristat când a aflat de moartea acestuia, spunând că "lumea nu a mai cunoscut niciodată un asemenea om".
Catedrala Romano-Catolică "Sfântul Mihail" este o adevărată necropolă. Aici se află şi locurile de veci ale unor principi din familiile Sigismund, Rakoczy şi Bethlen.
Construită în mai multe etape, este singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către Sfântul Rege Ştefan, întemeietorul Ungariei, rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievală. Începuturile catedralei se regăsesc înainte de anul 1000. Catedrala din Alba Iulia este cea mai valoroasă clădire în stil romanic din Transilvania.
