Premium
Mai multe manifestări comemorative vor avea loc duminică în judeţul Alba, la Avram Iancu, Câmpeni şi Abrud, precum şi la Alba Iulia şi Blaj, în memoria "Crăişorului munţilor" - Avram Iancu, la 151 de ani de la moartea sa.
Potrivit unui comunicat, transmis sâmbătă AGERPRES, Centrul de Cultură "Augustin Bena", instituţie din subordinea Consiliului Judeţean Alba, organizează o serie de evenimente comemorative în memoria lui Avram Iancu, Erou al Naţiunii Române, conform Agerpres.
Programul evenimentelor comemorative va continua la statuia lui Avram Iancu din Piaţa Avram Iancu de la Câmpeni, unde va avea loc "Chemarea tulnicului" alături de Tulnicăresele din Câmpeni, precum şi un ceremonial de depunere de coroane şi jerbe de flori.
Manifestări similare vor avea loc şi în Piaţa Eroilor din Abrud, la bustul lui Avram Iancu din Alba Iulia şi la bustul lui Avram Iancu de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj.
Ceremonialele de depunere de coroane şi jerbe de flori vor fi completate de momente artistice susţinute de Tulnicăresele din Arieşeni şi din Munţii Apuseni.
Născut în 1824, în localitatea Vidra de Sus, care astăzi îi poartă numele, Avram Iancu, de profesie avocat, a fost conducătorul Revoluţiei de la 1848 în Transilvania.
"Avram Iancu a murit în 10 septembrie 1872, fiind găsit mort pe prispa unei case din Baia de Criş (judeţul Hunedoara), unde trăsese peste noapte. Iancu nu avea mai nimic asupra lui, doar o năframă zdrenţuită, fluierul de cireş din care îi plăcea atât de mult să doinească şi o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă şi mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului. Trupul marelui erou a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan Simionaşiu, asesor la sedria orfanală. Comitatul Zarand, cu o populaţie covârşitor românească, a decis să îi facă funeralii naţionale, ca unui 'mort al naţiunii'. Avram Iancu a fost înmormântat la Ţebea pe 13 septembrie 1872, cu funeralii naţionale, iar cortegiul funerar s-a întins de la Baia de Criş la Ţebea, pe o distanţă de câţiva kilometric", se arată în comunicat.
Crucea de piatră, care şi azi străjuieşte mormântul eroului, a fost donată de preotul din Ţebea, Iosif Tisu, iar placa de marmură albă de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusă la 1 noiembrie 1931 de către istoricii Gheorghe I. Brătianu şi Constantin C. Giurescu.
Avram Iancu este declarat, printr-o lege adoptată în anul 2016 de Parlamentul României, "Erou al Naţiunii Române".
