Premium
România calcă pe urmele Poloniei atunci când vine vorba de contestarea supremaţiei legislaţiei UE, potrivit comisarului pentru justiţie Didier Reynder, informează Financial Times, relatează Mediafax.
Polonia se află într-un confict deschis cu Bruxelles. Executivul Uniunii Europene va cere Poloniei să plătească amenzi în valoare de aproximativ 70 de milioane de euro în următoarele săptămâni din cauza problemelor juridice.
În 2021, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Europeană de Justiţie a declarat că judecătorii din România ar trebui să pună legislaţia UE deasupra legislaţiei naţionale, inclusiv hotărârile Curţii Constituţionale naţionale, atunci când acestea încalcă regulile stabilite tratatul UE.
Curtea Constituţională din ţară a respins ideea în două rânduri, susţinând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislaţia românească.
Deciziile CCR au reflectat ceea ce au spus şi curţile constituţionale din Polonia şi Germania cu privire la supremaţia legislaţiei UE. Dar, în timp ce acţiunea în justiţie a Poloniei a fost declanşată de premierul ţării (care nu se dă înapoi în faţa nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susţine pe deplin supremaţia dreptului UE, relatează Financial Times.
Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc: „Am primit o reacţie din partea Guvernului român care a spus: "Vrem să respectăm pe deplin primatul [legislaţiei UE] ... dar în cadrul Constituţiei României". Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiţie."
Reynders a declarat că ar putea iniţia o acţiune în justiţie împotriva României, având în vedere "poziţia reală, permanentă şi persistentă a instanţei supreme din această ţară de a merge împotriva legislaţiei UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CEJ".
Astfel, ţara noastră ar putea deveni după cum numeşte Finanacial Times "o mini Polonia" şi ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanţei europene.
Una dintre principalele cereri ale UE este desfinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie.
Reynders a declarat că ministrul român al justiţiei a promis că unitatea specială va fi desfiinţată ca parte a unei reforme mai ample, care nu a fost încă aprobată de parlamentul ţării.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat săptămâna trecută că Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) va fi desfiinţată până la sfârşitul lunii martie, însă această unitate de parchet nu va fi înlocuită de o structură asemănătoare, respectiv "SIIJ 2.0".
Cătălin Predoiu a precizat la Ministerul Justiţiei că proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale va fi prezentat în Guvern în luna februarie şi apoi trimis la vot în Parlament, probabil în prima jumătate a lunii martie, dar numai dacă primeşte aviz pozitiv de la Consiliul Superior al Magistraturii.
De altfel, în programul de guvernare al Coaliţiei PNL - PSD - UDMR se specifică faptul că, până la data de 31 martie 2022, se va adopta un act normativ care să prevadă încetarea activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, urmând ca aceasta să fie înlocuită de o nouă structură, care se ofere "garanţii de independenţă a magistraţilor".
