Comisia Europeană a decis, joi, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a permis accesul la ghişeul unic al Uniunii anumitor categorii de întreprinderi care, în mod normal, sunt eligibile în temeiul Directivei TVA, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, potrivit agerpres.ro.
Ghişeul unic al Uniunii este portalul electronic pe care vânzătorii online îl vor utiliza pentru a-şi simplifica şi respecta obligaţiile în materie de TVA aferente vânzărilor lor către consumatori de pe teritoriul UE începând cu 1 iulie 2021, permiţându-le să se înregistreze în scopuri de TVA într-un singur stat membru şi să declare şi să plătească TVA datorată în alte state membre.
Potrivit Executivului comunitar, legislaţia românească privind ghişeul unic al Uniunii exclude întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) din România care vând servicii de telecomunicaţii, servicii de radiodifuziune şi televiziune sau servicii electronice consumatorilor din alte state membre (şi anume, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mică de 88.500 euro care participă la regimul special de TVA pentru IMM-uri).
În al doilea rând, înregistrarea în ghişeul unic al Uniunii este permisă numai societăţilor deja înregistrate în scopuri de TVA în România în scopul operaţiunilor deductibile interne şi anumitor operaţiuni intracomunitare şi nu celor înregistrate în alte scopuri.
Comisia Europeană subliniază că România are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona deficienţele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere. În cazul în care România nu ia măsuri adecvate în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Comisia Europeană (CE) a decis, joi, deschiderea formală a procedurii de infringement pentru 24 de state, între care şi România, pentru nealinierea mai multor dispoziţii naţionale la Directiva privind detaşarea lucrătorilor (2014/67/UE), informează un comunicat de presă al CE.
Executivul comunitar a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere către Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franţa, Croaţia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Ţările de Jos, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Finlanda.
Directiva privind asigurarea respectării aplicării directivei privind detaşarea lucrătorilor (2014/67/UE) urmăreşte să consolideze aplicarea practică a normelor privind detaşarea lucrătorilor prin abordarea aspectelor legate de combaterea fraudei şi a eludării normelor, de accesul la informaţii şi de cooperarea administrativă dintre statele membre ale UE.
În special, directiva defineşte cerinţele administrative şi măsurile de control pe care statele membre le pot impune pentru a monitoriza respectarea normelor privind detaşarea lucrătorilor; apără drepturile lucrătorilor detaşaţi şi îi protejează împotriva represaliilor (tratament nefavorabil din partea angajatorului în cazul în care aceştia iniţiază proceduri judiciare sau administrative împotriva angajatorului dacă drepturile lor nu sunt respectate); se asigură că drepturile lucrătorilor detaşaţi în situaţii de subcontractare sunt protejate; asigură aplicarea şi colectarea eficace a sancţiunilor administrative şi a amenzilor în toate statele membre ale UE; obligă statele membre să instituie sancţiuni eficace, proporţionale şi cu efect de descurajare.
Comisia Europeană poartă un dialog cu cele 24 de state membre ale UE care nu au transpus corect unele sau toate dispoziţiile directivei menţionate mai sus. Executivul comunitar intenţionează să se asigure că normele în vigoare vor permite ca detaşarea lucrătorilor să continue în cadrul pieţei unice fără obstacole inutile pentru angajatori, asigurându-se în acelaşi timp drepturile lucrătorilor detaşaţi.
Comisia Europeană a decis joi să adreseze avize motivate României, Belgiei, Cehiei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei şi Ţărilor de Jos pentru netranspunerea în legislaţiile lor naţionale a normelor revizuite ale UE privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare (Directiva UE 2019/879) şi anume Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare II (BRRD II).
Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, această directivă pune în aplicare standardul privind capacitatea totală de absorbţie a pierderilor (TLAC) pentru băncile de importanţă sistemică globală, adoptat de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), şi îmbunătăţeşte aplicarea cerinţei minime de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) pentru toate băncile.
Noile norme asigură mai bine faptul că băncile îşi dezvoltă o capacitate solidă şi suficientă de absorbţie a pierderilor şi de recapitalizare, astfel încât, în cazul în care o bancă intră în dificultate, pierderile acesteia să fie suportate de acţionarii şi creditorii băncilor şi să nu fie finanţate din banii contribuabililor. Acest lucru contribuie la consolidarea rezilienţei sistemului bancar european, precum şi la menţinerea stabilităţii financiare, pe lângă creşterea încrederii pieţei.
BRRD II garantează, de asemenea, că investitorii de retail nu investesc excesiv în instrumente de datorie (cum ar fi obligaţiunile) care sunt eligibile pentru MREL şi care ar fi, prin urmare, utilizate mai întâi pentru a absorbi pierderile băncii. Statele membre au avut obligaţia de a transpune această directivă şi de a comunica Comisiei măsurile naţionale de transpunere până la 28 decembrie 2020.
În februarie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere, solicitând statelor membre în cauză să notifice măsurile de transpunere integrală. Din cauza neîndeplinirii obligaţiei de notificare a măsurilor de transpunere, Comisia a decis să continue procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor avize motivate acestor state membre.
Statele membre în cauză au la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare în vederea transpunerii BRRD II; în caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Comisia Europeană a decis joi deschiderea formală a procedurii de infringement pentru şase state, între care şi România, pentru netranspunerea integrală a Directivei privind dreptul de a avea acces la un avocat (Directiva 2013/48/UE), informează un comunicat de presă al CE.
Executivul comunitar a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere către Austria, Italia, Polonia, România, Suedia şi Ţările de Jos.
Comisia a decis, de asemenea, să trimită un aviz motivat Slovaciei şi un aviz motivat suplimentar Bulgariei.
Directiva stabileşte norme minime privind dreptul unei persoane suspectate de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale şi al procedurilor de executare a unui mandat european de arestare. Directiva prevede, de asemenea, că persoanele suspectate au dreptul ca o persoană terţă să fie informată în urma privării de libertate şi dreptul de a comunica cu persoane terţe şi cu autorităţi consulare în timpul privării de libertate.
Comisia a analizat modul în care cele şase state membre au transpus directiva în legislaţiile lor naţionale şi a identificat anumite lacune în ceea ce priveşte drepturile copiilor. Directiva garantează că, începând cu primele etape ale reţinerii de către poliţie, copiii nu pot fi privaţi de libertate fără ca o persoană terţă adecvată să fie informată cu privire la acest lucru. Lacunele identificate se referă la informarea unui adult adecvat, în cazul în care informarea titularului răspunderii parentale cu privire la privarea de libertate ar fi contrară intereselor superioare ale copilului.
Cele şase state membre (Austria, Italia, Polonia, România, Suedia şi Ţările de Jos) au la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a clarifica acest aspect, iar în caz contrar Comisia poate decide să le trimită un aviz motivat. În ianuarie 2017, Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Bulgariei şi Slovaciei pentru neîndeplinirea obligaţiei de a notifica Comisiei normele naţionale care pun în aplicare acest act legislativ al UE.
În ianuarie 2018, Comisia a trimis Bulgariei un aviz motivat, deoarece statul respectiv nu notificase încă nicio măsură de transpunere. Între timp, Slovacia şi Bulgaria au notificat normele naţionale, însă normele nu asigură punerea în aplicare a tuturor dispoziţiilor directivei, în special a celor cu privire la informarea unui alt adult. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat Slovaciei şi un aviz motivat suplimentar Bulgariei. Cele două state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde avizului motivat şi pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia va sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Comentează