Premium
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a făcut public documentul care stă la baza propunerii de creștere a salariului minim de la 1 noimebrie la 2080 lei, posibilă măsură sâmbătă anunțată de Lia Olguța Vasilescu. Documentul nu prevede însă și impactul bugetar al implementării măsurii.
Propunerile sunt:
1. Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.
2.Introducerea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.
3.Creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018
4.Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puțin 45% începând cu anul 2020
Documentul integral aici: http://www.cnp.ro/user/repository/ConsiliulProgramareEconomica/1_Nota_cu_privire_la_majorarea_salariului_minim.pdf
Printre motivele invocate:
Numeroși lucrători cu normă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (13,3% din total). Situația este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde România, cu 61%, are de aproape 4 ori mai mult decât media UE28
Cresterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creşterii economice. Astfel, creşterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 lei la 2080 lei) în condiţiile diferenţierii acestuia pe studii superioare şi vechime în muncă are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale), precum şi în anul 2018 (circa 0,15 uncte procentuale)
Creşterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează consumul și cererea agregată și implicit creșterea economică
Creşterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflaţiei iar acesta se manifestă dupăaproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul ob ţinut în sens restrictiv, creşterea salariului minim conduce la creşterea salariului net, iar o variaţie de 1% a salariului net ar putea influenţa rata inflaţiei cu 0,05% cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ţine seama de alţ i factori, inclusiv ciclici/naturali.
Creşterea salariului minim este necesară ţinând cont de lipsa acută de forţa de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creşterea salariului minim este una naturală şi nu una discreţionară, ca rmare a dificultăţilor întâmpinate de companii în găsirea de forţă de muncă
Majorările salariului minim conduc la reducerea inegalităților de venituri. România ocupă locul 7 în UE în ceea ce privește inegalitatea de venituri accentuată, mai mare decât media UE
Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2% (procente), ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în trimestrul al doilea
din 2018 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din rândul tinerilor – 99 de mii, respectiv o rată minimă (din ultimii 20 de ani) a șomajului în rândul tinerilor – 15,5%, înscădere cu aproximativ 9 puncte procentuale comparativ cu 2013.
2017, conform datelor Eurostat, rata reală de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 32% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de aproximativ 40% - cele mai mari rate de creștere din Uniunea Europeană
Implementarea unui salariu minim adecvat este necesarăpentru a reduce inechitatea distribuirii venitului national între muncă si capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România doar 36% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților, 55% pentru remunerarea capitalului si restul pentru taxe indirecte
minus subventii. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în Romania în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,5% în 2008 la 34,4% în 2016, conform Eurostat). Programul de guvernare prevede creșterea ponderii alocate remunerării salariați lor în PIB la 38% în 2019 și 40% în 2021.
