Ziarul Financiar:
Companiile din energie se odihnesc pe perne de cash. Funizorii de echipamente caută protecţie în insolvenţă sau peste graniţe.
Cele mai mari cinci companii energetice listate de stat sau în care statul are în continuare un cuvânt greu de spus aveau la finalul primului semestru 4,39 mld. lei (972 mil. euro) bani cash în conturi, cu 23% mai mult decât la finalul anului trecut, acumularea de lichidităţi fiind în cele mai multe cazuri asociată şi cu o lipsă de creativitate în ceea ce priveşte proiectele de investiţii.
De asemenea, se pune problema inclusiv a competenţei managementului acestor companii, lipsit de ambiţie, în condiţiile în care firme similare din regiune s-au extins puternic, inclusiv în România.
Pe lângă această sumă, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, campionii statului din energie pe bursă, mai „ocrotesc“ sume importante în depozite sau obligaţiuni, investiţii stabile, dar care aduc recompense pe măsura riscului asumat.
Grupul Electrica, cel mai puternic jucător din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, a terminat primul semestru al anului cu 1,2 mld. lei (271 mil. euro) în conturi sub formă de numerar, cu 37% mai mult decât la finalul anului trecut, compania având alte 1,7 mld. lei (389 mil. euro) plasate chibzuit în depozite sau obligaţiuni. În timp ce o poziţie forte pe cash poate fi un indiciu al unei activităţi sănătoase, astfel de companii fiind foarte apetisante din punctul de vedere al preluărilor, banii necheltuiţi pot fi şi o dovadă a incapacităţii managementului de a găsi oportunităţi de investiţii. Aparent, în cazul Electrica lipsa de inspiraţie ţine de mai bine de doi ani de zile, de la listarea din 2014. Compania ar trebui să anunţe săptămâna viitoare dacă şi-a găsit un nou CEO, după ce fostul şef a fost debarcat înainte de încheierea mandatului, dar evită să spună dacă termenul va fi respectat.
Romgaz şi Transgaz, companii strategice din domeniul gazelor naturale au la rândul lor poziţii forte pe cash. Problema este că la Romgaz bugetul de investiţii din primul semestru al anului a fost la jumătate faţă de S1 2015, timp în care producţia de gaze a companiei s-a diminuat cu 20%. Romgaz spune însă că şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în faţa Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, aşa că nu a mai avut niciun rost să-şi depăşească nivelul stabilit mai ales când oricum consumul scade.
Transgaz şi-a propus pentru anul acesta investiţii de 722 mil. lei, dar a relizat numai 5,23% din buget, birocraţia fiind unul dintre factori.
Evenimentul Zilei:
La 24 august se împlinesc 25 de ani de independenţă ai Ucrainei. Acest jubileu ar fi trebuit să aibă dedicate elemente mult mai importante de schimbare ale societăţii, de reforme şi apropiere de valorile democraţiei, economiei de piaţă şi statului de drept. În schimb, constatăm că Ucraina este într-o formă de apogeu al presiunilor, constrângerilor şi acţiunilor militare hibride sau convenţionale, de joasă intensitate, ale Federaţiei Ruse, marcate de provocările din Crimeea, dar şi de armamentele noi şi muniţia amplasată în Estul Ucrainei, ba chiar şi uniformelor ucrainene distribuite în toate raioanele ca precursor al unei provocări care să justifice şi să determine un război pe scară largă.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat joi că nu exclude introducerea legii marțiale – formula ucraineană a stării de război - și un nou val de mobilizare militară în cazul în care conflictul cu separatiștii proruși se înrăutățește. Poroșenko nu a explicat clar ce presupune introducerea legii marțiale și întinderea sa în timp şi mai ales geografic, în ce spaţiu teritorial va fi aceasta introdusă, în întreaga țară sau numai în anumite regiuni.
Legislația ucraineană stipulează că legea marțială este promulgată printr-un decret prezidențial care trebuie aprobat de către Rada Supremă, Parlamentul de la Kiev. Ea ar putea include, teoretic, restricții de circulație pentru cetățeni, interzicerea de partide politice și a anumitor instituții publice și a adunărilor publice. Președintele ucrainean a afirmat că nu exclude o invazie rusă de mari proporții, în condițiile în care tensiunile dintre cele două state s-au înrăutățit în ultima perioadă în legătură cu peninsula anexată Crimeea.
Rebelii proruși "au crescut foarte mult numărul tirurilor de rachete împotriva pozițiilor noastre din est", a spus Poroșenko. "Posibilitatea unei escaladări a conflictului rămâne foarte ridicată. Și nu excludem o invazie de mari proporții. Noi suntem pregătiți", a adăugat el, potrivit imaginilor televizate.
Misiunea OSCE de monitorizare a relevat amplasarea unor cantităţi enorme de capabilităţi militare – aruncătoare de proiectile reactive multiple tip Katiusha, arme interzise în zona de confict – în toată regiunea limitrofă zonei de contact, în timp ce numărul zborurilor dronelor de observare a crescut îngrijorător. În plus, noi transporturi de muniţii şi arme s-au înregistrat în Estul Ucrainei, precum şi tiruri în zonele de atac din Donestk, Lugansk şi zona Mariupol.
Pe de altă parte, provocarea recentă din Crimeea, când Rusia a pretins că un grup de trei ofiţeri ai serviciilor de informaţii ucrainene GUR ar fi fost capturaţi când aduceau arme şi explozibil în peninsulă, planificând operaţiuni în zona aeroportului şi autogării din Simferopol, capitala regiunii, a arătat că există pretexte directe gata pregătite pentru a lansa operaţiuni militare pe scară largă în Estul Ucrainei şi Nordul Crimeii. Provocarea a fost denunţată de către Ucraina cu date şi argumente. În acelaşi interval, Vladimir Putin a vizitat peninsula, în timp ce la Novorosiisk, armata rusă a făcut exerciţii de desant şi luare cu asalt a litoralului ucrainean în orice punct.
