Fostul lider al executivului regiunii spaniole Catalonia în perioada 2010-2016, Artur Mas, a fost condamnat luni la doi ani de interdicţie pentru exercitarea de funcţii publice elective, pentru că a organizat, în noiembrie 2014, un referendum cu privire la independenţă, interzis de justiţie, informează AFP.
Curtea de Apel a Cataloniei l-a declarat pe Artur Mas, 61 de ani, vinovat de 'nesupunere', pentru că a ignorat hotărârile Curţii Constituţionale spaniole, care a estimat că el nu poate organiza acest plebiscit. Ea l-a condamnat de asemenea la o amendă de 36.500 de euro, scrie agerpres.ro.
Citește și: Emma Watson a pozat topless: Cum arată sânii lui Hermione din Harry Potter / FOTO HOT
Totodată, Curtea de Apel a condamnat două foste colaboratoare ale lui Mas, Joana Ortega şi Irene Rigau, la pedepse de ineligibilitate de 21 de luni, respectiv 18 luni.
Tabăra secesionistă a făcut din acest proces o tribună, aducând circa 40.000 de simpatizanţi în faţa sediului Curţii, la deschiderea procesului, în 6 februarie, pentru a apăra 'democraţia' şi dreptul de a se pronunţa cu privire la viitorul acestei regiuni, ce reprezintă aproape 20% din PIB-ul Spaniei şi are o populaţie de circa 7,5 milioane de locuitori, dintre care o parte doresc secesiunea.
Citește și: Puterea rugăciunii Tatal Nostru înainte de masă: Rezultatul unui studiu de 10 ani făcut de un fizician rus
Partidul secesionist ERC a reacţionat la câteva minute după enunţarea sentinţei, luni, la Barcelona, denunţând un verdict 'nedemn şi antidemocratic'.
Curtea Constituţională a Spaniei a suspendat la 4 noiembrie 2014 acest plebiscit, considerat ilegal de guvernul conservator de la Madrid al lui Mariano Rajoy, deoarece se referea asupra unui subiect - unitatea Spaniei - care trebuie să fie dezbătut de toţi spaniolii.
Citește și: Facebook a făcut anunțul: Cum îți poți pune steagul țării peste poza de profil
Trecând peste această interdicţie, executivul catalan a recrutat la acea dată voluntari pentru organizarea scrutinului, a recheziţionat licee şi colegii, şi a pus la dispoziţie 7.000 de laptopuri pentru transmisiunea şi numărarea rezultatelor.
Circa 2,3 milioane de persoane dintre cei aproape 6 milioane de potenţiali alegători au participat atunci la acel referendum, iar 80% dintre ei au votat pentru independenţă.