Premium
UDMR și ALDE au depus la CCR o contestaţie la Legea votului prin corespondență adoptată de către Parlamentul României. Legea a stârnit și nemulțumirea societății civile, însă motivele sunt diametral opuse.
Contestația UDMR/ALDE a fost semnată și de senatori UNPR, PSD și un senator independent, aflăm dintr-un comunicat ALDE. Conform comunicatului, legea nu respectă caracterul direct al votului prevăzut de constituție.
„Textul Constituţiei atribuie în mod imperativ votului un caracter direct, ceea ce înseamnă, în intenţia constituantului, prezenţa efectivă a cetăţeanului în faţa urnelor în vederea exercitării dreptului la vot fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse.”
Înainte de adoptarea legii, ALDE a depus amendamente care transformau legea votului prin corespondență într-o „lege a votului în străinătate”, în conformitate cu interpretarea constituțională din citatul anterior. De asemenea, UDMR a propus amendamente care restrângeau semnificativ dreptul de vot.
Citește și Legea votului prin corespondență: Ce schimbări sunt propuse.
Conform aceluiași comunicat ALDE votul prin corespondență instituie și un privilegiu, încălcând articolul 161 din Constituția României.
„În al doilea rând, „votul prin corespondenţă”, aşa cum este prevăzut de către iniţiatori pentru cetăţenii români domiciliaţi în afara teritoriului naţional, instituie în drept şi în fapt un privilegiu pentru o categorie anume de cetăţeni, ceea ce este explicit interzis de Art.16(1) din Constituţie, care prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.”
Acest argument pare a fi în concordanță cu opinia campaniei Politică fără Bariere, care a avut poziții critice la adresa formei actuale a legii. Spre deosebire de ALDE, însă, ONG-urile doresc rezolvarea legii printr-o mai mare incluzivitate:
„O lege care ar fi trebuit să faciliteze un drept universal a devenit un vehicul legislativ discriminatoriu, care stabilește privilegii pentru o categorie îngustă de cetăţeni, întâmplător aflați acum în atenţia politică şi birocratică a statului român.Astfel, dintre toţi românii, legea se aplică doar celor de peste hotare. Dintre românii de peste hotare, doar celor care au domiciliul sau reședința acolo. Dintre cei stabiliți legal peste hotare, doar celor care se înregistrează fizic (prin poştă sau prin depunerea în persoană a documentelor) în Registrul Electoral. Dintre cei înregistraţi în Registrul Electoral, doar celor care doresc să voteze în alegerile parlamentare.” spun organizațiile, într-o poziție publicată pe site-ul campaniei
Totuși, ONG-urile nu vor apela la președintele Iohannis pentru a opri parcursul legii.
„Preşedintele Klaus Iohannis nu a dat nici un semn că legea i s-ar părea intolerabilă sau diametral opusă mandatului cu care a fost ales. Nu îi vom cere nici să trimită legea înapoi în Parlament, nici să sesizeze Curtea Constituțională, spre verificare. Dar, odată promulgarea semnată în această formă, îi cerem să şi-o asume, atât acum, cât şi în 2016, cu toate (d)efectele aplicării ei.”
CCR va discuta contestația UDMR/ALDE pe 18 octombrie, informează Agerpres.
(Autorul acestui articol activează în cadrul campaniei Politică fără Bariere)
