Premium
Aproximativ 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să ia măsuri în legătură cu formele radicale de protest ale unor magistraţi, susţinând că judecătorul Cristi Danileţ nu este reprezentativ pentru justiţia din România. Documentul vine după o scrisoare similară adresată CSM de conducerilor tribunalelor din toată țara - VEZI AICI
Vezi şi: Adevărata eficienţă a structurilor specializate: Cât costă un inculpat şi un condamnat la DNA şi DIICOT
Într-o scrisoare adresată CSM, preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel îşi exprimă dezacordul faţă de "modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare", potrivit documentului prezentat de agerpres.
Semnatarii scrisorii spun că manifestările magistraţilor nu trebuie să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător.
"Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susţinut, în mod constant, existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenţei judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (şi nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziţie şi să apărăm statutul care ne este conferit constituţional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiţie să se poată desfăşura în coordonatele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice", se mai spune în scrisoare.
Judecătorii spun că sunt nemulţumiţi de schimbările legislative în domeniul justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, însă dezaprobă formele radicale de protest ale unor magistraţi.
Vezi și: Complete sau completuri? Academia Română tranşează dilema
"Este adevărat că statornicirea, în legile justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor - în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora - a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită. Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte 'de stradă', pentru că, din perspectivă constituţională şi legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii. Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparţialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenţei judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat", afirmă sursa citată.
Judecătorii care semnează scrisoarea către CSM îşi exprimă dezacordul şi cu decizia unui grup de 30 de magistraţi, printre care se află şi Cristi Danileţ, de a merge la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, prezentată într-un sens "catastrofal".
"Ne exprimăm dezacordul ferm faţă de modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest! În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileţ) să se erijeze în persoana 'reprezentativă' pentru Justiţia Română şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului", declară preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel.
Aceştia solicită CSM să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere independenţa judecătorilor, la nivel intern şi internaţional, "faţă de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiţie, de care ne delimităm în mod clar şi îndreptăţit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate şi dreptul la un proces echitabil".
În plus, judecătorii solicită ca scrisoarea să fie transmisă Consiliului UE - Formaţiunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Semnatarii:
Judecător Liviu Gheorghe Odagiu – președintele Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Aurelian Gheorghe Mocan – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Adrian Emil Hancaș – vicepreședintele Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Loredana Albescu – președintele Curții de Apel Bacău
Judecător Maria Violeta Chiriac – vicepreșdintele Curții de Apel Bacău
Judecător Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov
Judecător Nicoleta Hădărean – vicepreședintele Curții de Apel Brașov
Judecător Elisabeta Roșu – președintele Curții de Apel București
Judecător Luminița Criștiu-Ninu – vicepreședintele Curții de Apel București
Judecător Alina Nicoleta Ghica – vicepreședintele Curții de Apel București
Judecător Elena Raluca Costache – vicepreședintele Curții de Apel București
Judecător Marius Cristian Epure – președintele Curții de Apel Constanța
Judecător Eleni Cristina Marcu – vicepreședintele Curții de Apel Constanța
Judecător Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova
Judecător Anamaria Cercel – vicepreședintele Curții de Apel Craiova
Judecător Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați
Judecător Cristina Truțescu – președintele Curții de Apel Iași
Judecător Laura Baican – președintele Curții de Apel Oradea
Judecător Loreley Mirea – vicepreședintele Curții de Apel Oradea
Judecător Marius Gabriel Săndulescu – președintele Curții de Apel Pitești
Judecător Andra Corina Botez – președintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Paul Fratilescu – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Ioana Cîrstea Stoenac – vicepreședintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Maria Andrieș – președintele Curții de Apel Suceava
Judecător Cristinel Grosu – vicepreședintele Curții de Apel Suceava
Judecător Andreea Ciucă – președintele Curții de Apel Târgu-Mureș
Judecător Ioana Lucaci – vicepreședintele Curții de Apel Târgu-Mureș
Judecător Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara
Judecător Marian Bratiș – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara
Judecător Carmen Pârvulescu – vicepreședintele Curții de Apel Timișoara
Judecător Raluca Emilia Trandafir-vicepreședinte Curtea de Apel Pitești
