Premium
Europarlamentarul Corina Creţu a declarat luni, pentru AGERPRES, că în lipsa unui calendar concret pentru admiterea şi pe cale terestră în spaţiul Schengen, relaxarea "Air Schengen" ar putea fi doar o nouă amăgire, însă România trebuie să lupte pentru ca în 2024 să facă parte în deplinătate din acest spaţiu.
"După anunţul făcut, sâmbătă, de premierul Marcel Ciolacu, speram ca statul român să primească o poziţie oficială din partea Austriei cu privire la acest subiect. Aceasta a sosit astăzi, prin declaraţiile ministrului austriac de interne, Gerhard Karner, şi propune ca în schimbul unei relaxări a 'Air Schengen', adică a intrării libere prin intermediul transportului aerian, asigurarea unei protecţii mai stricte a frontierelor externe şi terestre, precum şi readmisia solicitanţilor de azil care vin în Austria prin România şi Bulgaria. Consider că această flexibilizare din partea Austriei reprezintă un pas, însă în lipsa unui calendar concret pentru admiterea şi pe cale terestră în spaţiul Schengen, ne putem aştepta ca acesta să fie doar o nouă amăgire", a declarat Corina Creţu, pentru AGERPRES.
"Statul Român trebuie să lupte pentru ca în 2024 să facă parte din Spaţiul Schengen în deplinătatea sa, nu pentru un eventual câştig de ordin electoral al partidelor care formează coaliţia de guvernământ, ci mai degrabă pentru a consolida poziţia noastră într-o Uniune Europeană care pare că intră într-o perioadă de mari încercări. Ultimele alegeri din Olanda arată încă o dată, dacă mai era nevoie, că valul extremist ocupă Europa, iar partidele care formează acest val, dacă vor avea majorităţi consolidate în urma alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor, vor impune măsuri discriminatorii în special la adresa ţărilor din Estul Europei. Profit de această ocazie pentru a atrage atenţia încă o dată în legătură cu acest fenomen şi fac un apel către români să se gândească foarte bine la ce viitor vor crea pentru următoarele generaţii, prin votul pe care îl vor da la alegerile europarlamentare", a afirmat Corina Creţu.
Potrivit acesteai, discuţiile cu privire la admiterea României în Spaţiul Schengen vizează o extindere a spaţiului aerian, nu şi a celui terestru şi maritim, fapt ce în continuare va cauza pagube economice de circa 2% din PIB-ul anual şi prejudicii de mediu de aproape 46.000 tone de emisii CO2 pe an, care afectează şi locuitorii din proximitatea graniţelor şi şoferii care transportă bunurile.
Pe de altă parte, a mai subliniat Corina Creţu, cerinţele Austriei, de acceptare a solicitanţilor de azil de către România şi Bulgaria, în special afgani şi sirieni, nu au nicio legătură cu regulile de funcţionare ale Spaţiului Schengen.
"Nu deţin date despre numărul de cereri respinse de România şi Bulgaria în această privinţă, însă există suficiente mărturii ale imigranţilor că nu îşi doresc să rămână aici. Poate o intervenţie a Comisiei Europene ar putea avea efect, însă împărţirea unor cote de imigranţi nu poate fi făcută pe criterii etnice. Integrarea României în Spaţiul Schengen este un drept pe care l-am obţinut încă din 2011 prin reformele implementate şi investiţiile de aproape 2 miliarde de Euro în securizarea graniţelor. Mai mult decât atât, România a demonstrat că gestionează graniţa externă a UE cu profesionalism, atât prin primirea fluxului de refugiaţi ucraineni, cât şi prin culoarele de solidaritate create pentru a fi transportate grânele din Ucraina", a mai declarat Corina Creţu.
